Revolta care poate spulbera clasa politica

Gaze lacrimogene, agresiuni, nepasare, multa umilinta, cozi infernale si, in final, un dosar penal pe numele fostului ministru de Externe, Titus Corlatean. Asa s-au desfasurat ultimele alegeri prezidentiale in diaspora.

Deputat Eugen Tomac
Deputat Eugen Tomac

Desi liderii PNL si PSD au promis ca acel dezastru nu se va mai repeta niciodata, situatia este si mai grava astazi. Avem o lege a votului prin corespondenta care in loc sa garanteze tuturor romanilor de peste hotare dreptul la vot in conditii civilizate, mai mult il restrictioneaza.

Principalul responsabil pentru acest esec este Partidul National Liberal. Comisia de Cod Electoral, care a avut sarcina de a elabora proiectul de lege privind votul prin corespondenta, a fost condusa de catre deputatul PNL, Mihai Voicu. Fara sa organizeze dezbateri si consultari pe acest subiect, Voicu a dat ascultator din cap la tot ce i s-a pus in fata.

Legea actuala a fost elaborata de „expertii” PSD si asumata de PNL. O lege incoerenta, care nu incurajeaza romanii sa participe la vot, ci ii face sa fie si mai neincrezatori in institutiile statului roman. O lege impinsa in Parlament pe repede inainte, fara nicio consultare, adoptata doar de ochii lumii. In realitate, nici PNL, nici PSD nu isi doresc un dialog deschis cu diaspora. Dincolo de vorbe, faptele o demonstreaza.

In primul rand, legea impune o procedura haotica in ceea ce priveste inscrierea in Registrul Electoral si votul in sine. In loc sa te inregistrezi electronic pentru a vota, trebuie sa porti o corespondenta postala cu misiunea diplomatica din statul in care locuiesti.

Daca insa nu reusesti, din varii motive, sa te inregistrezi, desi ai solicitat acest lucru, nu ai cum sa verifici prezenta numelui tau in Registru, intrucat lista cu numele celor care au optat sa voteze prin corespondenta se publica abia dupa alegeri. Asa prevede legea elaborata de Dragnea si Gorghiu.

In plus, pana sa intre in vigoare noua lege, MAE era institutia care organiza alegerile peste hotare, pentru ca avea putere de decizie in ceea ce priveste infiintarea de noi sectii de vot. Acum, insa, o sectie noua de vot se poate infiinta doar daca solicita minimum o suta de cetateni, iar in acea noua sectie nu pot vota decat cei care au solicitat acest lucru.

Spre exemplu, in Italia, la alegerile prezidentiale din 2014 au existat 51 de sectii, in care au votat 95.758 de cetateni. Potrivit noilor prevederi legale, numarul acestora se reduce automat la 8 sectii, respectiv cele 6 misiuni diplomatice si doua filiale ICR. Romanii din peste 40 de localitati din Italia nu vor mai avea sectii de vot, pentru ca ei nu au solicitat acest lucru, conform procedurilor actuale ale legii.

In 2014, la Padova au votat 4.246 de cetateni romani. La alegerile parlamentare de anul acesta, aici nu va mai exista sectie de vot si cel mai probabil acesti romani nu-si vor exercita dreptul de a alege.

Am dat acest exemplu pentru a intelege ca cei peste 3,5 milioane de cetateni romani plecati la munca in statele UE au nevoie de un mecanism eficient si modern prin care sa se inscrie la vot.

Am depus in acest sens in Parlament doua proiecte de lege, unul privind votul electronic si un al doilea, privind votul prin corespondenta. Amandoua sunt elaborate de cei mai buni specialisti in domeniu si ofera solutii reale si eficiente, cu proceduri mult mai flexibile si mai sigure pentru a gestiona votul in strainatate.

Din pacate, PNL si PSD fug de votul romanilor de peste hotare, un vot care nu poate fi manipulat, nu poate fi cumparat si de aceea, asa cum putem constata, este ingradit. Romanii trebuie sa stie ca aceasta lege a fost conceputa cu scopul de a nu le permite implicarea si nici participarea la deciziile politice interne!.

Eugen Tomac, presedinte executive PMP
articol pentru ziare.com

Opinia dvs.