Traian Băsescu la Adevărul live

9142016 - 015151 PM Fostul preşedinte Traian Băsescu a discutat, la Adevărul Live, despre efectele deciziei liderului separatist de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, de a semna decretul de aderare a regiunii transnistrene la Rusia şi despre planurile PMP de a intra la guvernare.

Adevărul: Aţi văzut fotografia cu amabsadorul SUA şi steagul secuiesc. Cum comentaţi?

T. Băsescu: Nu cred că trebuie să-i dăm semnificaţii deosebite. Pur şi simplu, a fost în ungurime, iar acolo pe toate clădirile administrative este şi tricolorul, şi steagul secuiesc, pentru că permite legea. Nu văd de ce am face o problemă. Ce putea să facă? Să ceară să mute steagul, să ceară să nu fotografieze? Nu e interzis de legislaţie.
E ca în cazul cu fiul lui Iglesias care a strigat „Jos Băsescu!“ la Antena 3, fără să ştie.
Aşa este. În cazul de faţă, SUA au ambasadori, la Bucureşti şi la Chişinău, diplomaţi de carieră, iar reflexul lor politic este mult mai slab. Fiind funcţionari, sunt mult mai puţin sensibili la sensibilităţile noastre. Nu cred că ambasadorul SUA a vrut să facă un gest ostil românilor.
E real pericolul exprimat de Adrian Năstase privind integritatea teritorială a României?

Personal, exclud acest pericol. Categoric, e o fantezie. Trebuie să recunoaştem faptul că în Europa, în ultimii 20 de ani, au fost mutaţii: unificarea Germaniei, separarea Slovaciei de Cehia, dar aceste lucruri s-au făcut strict în baza actului final de la Helsinki, care interzice modificări de frontiere prin forţă, dar permite modificări prin înţelegerea părţilor.

Chiar şi Putin a vorbit recent despe reconsiderarea graniţelor.

Putin a răspuns unei întrebări. Putin nu a spus acest lucru ca pe o ameninţare. El a spus: „Tokio, nu te băga la modificări de frontiere, nu-ţi vom ceda cele două insule din Kurile, pentru că aşa ne-am putea duce în Europa unde am putea găsi o sumedenie de modificări!“. Nu cred că trebuie să luăm în tragic nici analiza lui Adrian Năstase, nici declaraţia lui Putin ca pe o ameninţare. Eu sunt foarte interesat să văd poziţia Rusiei referitoare la Transnistria.

 
În Transnistria vor fi alegeri.

Sevciuk, acest autointitulat preşedinte al Transnistriei, a anunţat azi că trece la legislaţia rusă. Cred că Federaţia Rusă nu va cădea în această capcană, să spună „Vino, Transinstria, şi fii parte a Federaţiei Ruse!“. În acest moment, Fed. Rusă are probelme teribile să aprovizioneze Crimeea. Aici, pentru România, lucrurile sunt destul de delicate. Trebuie să aibă o poziţie, atât timp cât declară că apără suveranitatea Rep. Moldova. Dar nici realitatea nu trebuie ignorată. Realitatea ne spune că Transnistria nu a fost niciodată teritoriu românesc. Dacă aş fi la Chişinău, aş spune că adoptăm şi noi leul românesc ca monedă, adoptăm şi noi legislaţia anticorupţie din România şi Constituţia României. Nu e mai puţina devărat că Sevciuk are şansă, pentru că 75% din populaţia Transnistriei vrea să fie parte a Fed. Ruse. PMP are acest obiectiv de ţară, ca, la un moment dat, dacă vor fi condiţii, respectând actul de la Helsinki, România şi Republica Moldova să se unească pentru o reparaţie istorică, dar şi pentru a da o şansă cetăţenilor moldoveni să devină membri UE. Pentru că UE nu se va mai extinde, cum nici NATO nu se va mai extinde la Est. Rusia a spus „stop jo!“. Extinderea Occidentului nu se poate face dincolo de frontierele actuale ale Occidentului. Dar asta nu mă descurajează să susţin că obiectivul nostru de ţară ar trebui să fie unirea cu Rep. Moldova. Dacă acest proces se va produce vreodată, el se va produce fără Transnistria. Dar până atunci mai avem de muncă. În 2005, s-a făcut un sondaj. Procentul de unionişti era 3%. În 2013, procentul de unionişti era de 28%. De ce? Pentru că am modificat legea cetăţeniei şi am dat 500.000 de cetăţenii româneşti. Pentru că am ridicat numărul de burse: avem anual 20.000 de tineri români care studiază în România. Această politică de reromânizare trebuie continuată, pentru că ei au stat 50 de ani îndoctrinaţi că România le-a făcut rău.

9142016 - 015219 PMCruciale şi pentru noi vor fi alegerile din SUA.

Cine credeţi că va cştiga? Nu cred că politica SUA faţă de România se schimbă în funcţie de rezultatul alegerilor. Dar trebuie să recunoaştem că SUA au doi candidaţi care mie nu-mi spun mare lucru. La cât de mari sunt SUA, poate că nişte candidaţi mai bine aleşi de către republicani şi de către democraţi ar fi fost o opţiune mai bună. Eu nu am o opţiune pentru niciunul din ei. Trebuie să recunoaştem că Hillary Clinton ne dă o senzaţie de calm feminin.
Aţi susţinut proiectul statelor unite ale Europei. Ce credeţi că se va alege de UE? Cât de importantă a fost vizita de ieri a preşedintelui Franţei.

Să începem cu vizita preşedintelui Franţei. A fost o vizită importantă. Ce n-a rezolvat însă vizita de ieri e o chestiune foarte sensibilă cu privire la muncitorii detaşaţi. Manuel Valls, premierul Franţei, a lansat o dezbatere că trebuie modificată directiva care le dă drepturi muncitorilor detaşaţi să aibă venituri cel puţin la nivelul salariului minim din Franţa. România este interesată. România, Polonia şi Bulgaria furnizează Franţei 280.000 de muncitori detaşaţi. Acest subiect trebuia discutat. Al doilea subiect: sprijinul Franţei pentru Schengen. Franţa nu s-a opus niciodată intrării României în spaţiul Schengen cu aeroporturile. Acum ne întrebăm dacă e bine să fim în Schengen şi cu frontierele terestre sau nu, când vedem ce se întâmplă cu criza migraţiei. O ultimă observaţie: în interiorul UE nu prea se fac vizite de stat, ci vizite de lucru. Vizite de stat faci pentru un şef de stat din afara UE. Vizitele de stat sunt mai costisitoare, exagerat de protocolare şi mai puţin de lucru. În 2008, am semnat cu preşedintele Sarkozy, la Bucureşti acordul cu Franţa pentru laserul de la Măgurele, asta pentru că am văzut la multe televiziuni că e pentru prima dată când vine un preşedinte francez în România. Altfel, este bine-venită o astfel de vizită. Concluzie: bine că s-a făcut, n-a adus nimic nou.

Ne apropiem de nucleul dur al UE?

Franţa şi Germania n-au susţinut niciodată o Europă cu două viteze. Dar trebuie să luăm o decizie: vrem în club sau nu vrem în club. Adoptarea monedei euro este crucială. Nu poate fi concepută formarea armatei UE fără formarea unei agenţii de informaţii europene. Semnalul este: nu ne despărţim. Sigur, apare şi Renzi, socialistul de la Roma, care spune că trebuie să ne împărţim. Un nucleu dur, iar altul mai puţin dur. Dar Renzi, deocamdată, nu e de luat în seamă, pentru că ţara sa are datorii. Proiectul european va continua, iar când se va produce reala relansare economică şi diminuarea şomajului se vor face şi alţi paşi pentru coeziunea europeană. Ce mi-a plăcut mult în politica externă românească în ultimii doi ani: faptul că n-am căzut în capcana: „hai şi noi cu băieţii de la Vişegrad“. Eu am fost la o singură întânire cu liderii de la Vişegrad – au fost mai zglobii premierii, fie că vorbim de Ponta sau de MRU. Nu e locul nostru acolo.
Cum îl evaluaţi pe Dacian Cioloş?

Sunt un om care l-a susţinut în momente importante ale ascensiunii lui în UE, dar după acest an de mandat pot spune că e un băiat bun, dar nu un premier bun. Rămâne un om cu bun simţ, un om elegant, dar fără forţa de a mişca lucrurile. Noi, PMP, suntem categoric pentru guverne politice. Guverne de tehnocraţi sunt pentru situaţii de criză, or România nu este în criză economică. De ce să facem alegeri dacă partidele nu vor guverna? Democraţia nu poate funcţiona aşa. Cioloş, dacă vrea să aibă o şansă să mai fie premier, trebuie să se înscrie într-un partid. Dar, repet, ne-ar trebui un premier mai dinamic. Noi nu suntem pentru ca Dacian Cioloş să fie premier. Noi, dacă vom intra într-o coaliţie, vom spune de la bun început că PMP doreşte un premier de la PMP. Un partid mic care intră la guvernare rămâne mic sau foarte mic după ce termină guvernarea. De aceea, un partid mic trebuie să ceară premierul.

Aţi susţine un Guvern PSD?

Sunt departe de a spijini un Guvern PSD, dar nici nu pot spune că mă prăpădesc după un Guvern PNL.

Cum vedeţi lupta pentru putere în PSD dintre Dragnea şi Ponta?

Este relativ sângeroasă, chiar dacă vor ei să arate că e domolită. În realitate, Dragnea i-a dat lui Ponta o mărgică la care nu se pricepe. Ultimul lucru la care se pricepe Ponta este economie. Prioritatea lui Dragnea a fost să găsească o soluţie ca Ponta să nu plece la PRU, un partid extremist. Ponta este croit pe un soi de Syriza grecească.

Îl ajută prietenia cu Erdogan?

Greu de spus, dar văd că-l admiră. E greu să-l vezi pe Victor Ponta, atunci când e el însuşi, ca politician european. Îl văd mai aprope de Erdogan.

Cum vi se pare că se descurcă Firea la Primăria Capitalei?

Deocamdată face lucrurile mediatic. Dar niciun primar nu ar putea să facă mult mai mult. Bucureştiul e într-o situaţie de criză, nu mai poate respira dacă nu va deveni metropolitan, adică să cuprindă şi Ilfovul. Trebuie scoase urgent toate hipermarketurile şi duse la periferia actuală a Ilfovului. Ilfovul va trebui să devină un sector al Bucureştiului. Şi va trebui să scoatem liniile de tramvai de pe unele bulevarde şi să le înlocuim cu troleibuze care să cricule doar pe prima bandă. Totul ţine de voinţă politică. Dar doamna Firea are o mare problemă: are 7 primari PSD. Cum să-i convingi că nu vor mai avea bugete şi va fi doar unul singur. Eu am avut Guvernul meu, Boc, şi n-am reuşit să o fac, din cauză că s-au opus doi primari de sector PDL.

Veţi fi pe liste la parlamentare?

În partea a doua a lunii octombrie voi lua o decizie.

Urmariti declaratii mai multe VIDEO pe Adevarul live 

Opinia dvs.