Moțiunea “România Respectată”, condusă de domnul Cristian Diaconescu

PROIECTUL NOSTRU DE ȚARĂ

ROMÂNIA RESPECTATĂ

Cuprins:

  1. MISIUNEA – Societatea Respectului
  2. OBIECTIVUL – Modernizarea României
  3. ORGANIZAREA partidului
  4. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
  5. JUSTIȚIE
  6. ECONOMIE
  7. TRANSPORTURI – Autostrăzi pentru România
  8. ENERGIE
  9. CULTURĂ
  10. MEDIU
  11. SISTEMUL DE SĂNĂTATE
  12. EDUCAȚIE
  13. COMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIE
  14. AGRICULTURĂ
  15. EURO-ATLANTISM
  16. DIASPORA
  1. MISIUNEA – Societatea Respectului

De prea multe ori în ROMÂNIA ne-am obișnuit cu replica “merge și aşa”. Astfel, încet-încet, am asistat la degradarea societății până la un nivel al relațiilor sociale pe care nu îl mai recunoaștem. Adevărul este că nu mai “merge și aşa”, e nevoie urgentă de o schimbare a mentalității și de avansare spre o societate a respectului. Numai așa putem ajunge mai buni și numai așa ne putem transforma noi înșine în schimbarea de care are nevoie societatea.

Dezbinarea, denigrarea, injuriile au ajuns prea departe, și a sosit momentul să îmbrăţişăm ideea de comunitate. O putem face începând să respectăm diferențele de opinie, ridicarea ștachetei profesionalismului și a bunului simț în dezbaterea publică, astfel încât românii să își recapete încrederea în clasa politică.

Una dintre prioritățile noastre este recăpătarea încrederii bazată pe acțiuni concrete. Nu trebuie să acceptăm declinul și standardele joase, căci avem energia, ideile și ambiția să rezolvăm problemele economice, sociale și politice, să tratăm politica cu responsabilitate. Am trăit o politică paralizată când de frică, când de alegeri greșite sau oscilante, ceea ce ne-a făcut să pierdem mult. Dincolo de reformă și modernizarea Statului este necesar un alt element cheie pentru modernizare: o schimbare culturală şi de mentalitate în țară, în sensul revalorizării tenacității, a succesului, a luptei până la reușită. Au fost, de-a lungul istoriei noastre, suficiente momente în care am știut să fim luptători, în ciuda condițiilor dificile.

Este momentul să renaștem ca națiune și să ne maturizăm, la mai mult de 30 de ani de la Revoluție iar o condiție a maturizării este construirea societății respectului. Respect pentru Educație, Sănătate, Muncă și Valoare.

Avem oameni valoroși, medici, ingineri, profesori, muncitori, artiști, sportivi, pur și simplu români competenți, care își fac datoria bine și discret în fiecare zi, dar care sunt acoperiți de zgomotul

incompetenței care a cuprins clasa politică și guvernarea. Avem nevoie de o nouă normalitate, de normalitatea valorii, astfel încât incompetența să devină excepția – și să fie sancționată ca atare – și nu să pară regula, mai ales în politică.

II. OBIECTIVUL – Modernizarea României

Respectul pentru ROMÂNIA are multiple valențe, de la onoare, demnitate, respectul pentru tradiții și credință până la asigurarea faptului că ţara noastră se bucură de o imagine respectabilă atât în regiune, în Uniunea Europeană și în NATO, cât și în plan global.

Vom menţine ferm ancorată ROMÂNIA în comunitatea euro-atlantică, vom ridica standardul

ambițiilor regionale și globale. ROMÂNIA trebuie să acceadă către obiectivul de a fi lider regional în Sud-Estul Europei. Dacă suntem lideri în regiune, vom avea o influență sporită atât în UE cât și în NATO.

Principiile noastre privind România sunt:

Partidul Mişcarea Populară propune ca acest proiect să devină PROIECTUL NOSTRU, al tuturor celor care credem că se poate, că ROMÂNIA merită o soartă mai bună în următorii ani și nu doar alte generații de sacrificiu într-o continuă tranziție.

  1. Identitate națională puternic asociată unei identități europene asumate. Merităm să trăim mai bine, să fim respectați ca oameni și ca țară și putem face asta împreună.
  2. Cuvântul-cheie în MOŢIUNEA PMP este “RESPECT”, pentru că în ultimii ani am uitat să ne respectăm, să cerem să fim respectați și să ne facem respectați.
  3. PMP a respectat și slujit comunitatea și statul, înțelegem că respectul este calea corectă: respectul pentru cetățenii ROMÂNI, respectul pentru ROMÂNIA, respectul pentru Educație, Muncă și Valoare, respectul pentru Instituții și pentru Statul de Drept și, nu în ultimul rând, respectul ca mentalitate.
  4. Reînvățând să ne respectăm și să respectăm, vom crea fundamentul necesar pentru a trăi mai bine, mai fericiți, într-o țară mândră și influentă, în regiune, în Uniunea Europeană, în NATO și în

lumea întreagă.

  • Respectul pentru țară înseamnă a acționa în interesul ei oriunde în lume. Înseamnă respectul pentru tradiții, dar și interesul și eforturile pentru modernizarea statului.
  • Să păstrăm ce este valoros din trecutul țării și să ne pregătim, pe noi, copiii și nepoții noștri pentru un viitor mai bun. Numai în acest fel putem să devenim o societate a succesului, prosperității și stabilității.

Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Mișcarea Populară sunt:

  1. Manifestarea liberă prin exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
  2. Proprietatea privată, garant al societăţii libere şi prospere care asigură traiul şi siguranţa cotidiană, iar în egală măsură o şcoală a respectului faţă de muncă și spiritul întreprinzător;
  3. Minimizarea intervenţiei statului în economie şi reducerea acestei intervenţii la nivelul menţinerii şi consolidării respectării legii şi a competiţiei loiale;
  4. Promovarea şi consolidarea statului de drept, în contextul în care domnia legii garantează demnitatea umană, libertatea, proprietatea și democrația;
  5. Solidaritatea, manifestată prin ajutorarea celor aflați în dificultate sau prin sprijinul pe care generaţiile şi-l acordă reciproc;
  6. Încurajarea societății civile şi a dialogului între stat, organizații nonguvernamentale şi cetăţeni;
  • Asigurarea accesului liber şi egal la educaţie, educarea cetăţenilor României în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
  • Promovarea şi susținerea tinerei generaţii în spiritul valorilor şi principiilor democraţiei europene;
  • Respectarea angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi aliat cheie în cadrul NATO.
  • Promovarea unei politicii coerente în beneficiul românilor şi al României Reîntregite.

Avem de atins, în cadrul acestui Congres, câteva obiective majore: stabilirea direcţiilor strategice de urmat, poziţionarea noastră faţă de celelalte forţe politice din România şi alegerea conducerii Partidului Mişcarea Populară.

Ce soluții avem?

  1. Vom stimula simetria în relația cu cetățeanul: cetățeanul trebuie să fie servit de instituții la standarde de calitate apropiate de cele din sectorul privat, cu celeritate și seriozitate. Aceasta presupune scăderea birocrației pentru reducerea cheltuielilor discreționare și implementarea unui sistem profesionist și competitiv de e-government. Nu este normal ca instituțiile să ia

forma oamenilor care le conduc, ci invers: oamenii trebuie să își facă datoria conform fișei postului.

  • Combaterea corupției. Corupția din contractele cu statul ne-a sărăcit, din cauza ei sunt mai puțini bani pentru educație, sănătate și alte servicii publice, de aceea ea trebuie combătută prioritar de către instituții dar în paralel cu procesul de simplificare și debirocratizare.
    • Promovarea criteriului competenței. Vom milita pentru promovarea criteriului competenței la numirile în funcțiile publice. Apartenența politică trebuie să înceteze să mai fie singura virtute. Vom promova, de asemenea, transparența nominalizărilor pentru aceste funcții.
    • Susținerea direcției pro Vest. PMP apreciază că modernizarea statului răspunde unui interes comun, național, iar acest proces este deasupra doctrinelor politice. În acelaşi timp, nu există nicio îndoială că România are un singur drum, spre Vest!
    • Cultivarea și promovarea valorilor și tradițiilor naționale, în deplin respect față de valorile tuturor minorităților;
    • Modernizarea României. PMP consideră că modernizarea statului român trebuie dusă la bun sfârşit şi că orice întârziere a acestui proces condamnă România şi generaţiile viitoare la costuri uriașe. PMP apreciază că modernizarea României este o oportunitate şi, în acelaşi timp, o obligaţie a clasei politice actuale. PMP îşi doreşte să impună transformărilor un ritm susţinut şi să se asigure că acestea sunt durabile şi echitabile.

III. ORGANIZAREA partidului

Organizarea PMP se bazează pe valori şi obiective asumate de membrii partidului.

PMP este dezvoltat, astăzi, inegal în teritoriu. Avem organizaţii performante, care câştigă şi au forţa să îşi impună aleşii în administraţiile publice locale şi în Parlament, care participă activ la viaţa

comunităţii, dar există încă foarte multe locuri în care nu existăm. La mijloc sunt organizaţii mediocre, slabe numeric și calitativ, care nu reuşesc să facă performanţă în alegeri.

Principala noastră preocupare este cea legată de extinderea acoperirii teritorului țării, astfel încât la alegerile din 2024 să avem liste complete de candidaţi pentru alegerile europarlamentare, locale şi parlamentare. PMP va avea un candidat propriu pentru alegerile prezidenţiale.

La alegeri, PMP trebuie să existe şi să facă performanţă în fiecare localitate. Imediat după Congres, PMP va intra într-un proces profund de reorganizare.

Va trebui să privim direct în faţă realităţile din partid, să evaluăm trecutul, cu bune şi cu rele, să nu mai repetăm greşelile din trecut dar să păstrăm ceea ce a generat forţa acestui partid.

În toate organizaţiile locale, trebuie atraşi în partid oameni noi, care se bucură de respect şi încredere în comunitate.

La nivel Central, avem nevoie atât de cei care au obţinut un succes electoral dar şi de acei colegi de partid cu un statut profesional şi instituţional recunoscut la nivel naţional. Este momentul solidarităţii şi mai ales al recunoaşterii experienţei pentru a comunica rapid şi eficient proiectele PMP.

De aceşti oameni depinde viitorul PMP.

În toate locurile unde avem organizaţii, acestea trebuie să funcţioneze instituţional, în conformitate cu statutul partidului, să se întrunească constant, să comunice poziţia partidului în raport cu

problematicile de actualitate, să desfăşoare acţiuni politice sau administrative în beneficiul membrilor respectivei comunităţi.

Conducerile judeţene ale PMP se vor implica activ în construcţia şi consolidarea organizaţiilor locale, iar acolo unde performanţa lipseşte, vor lua toate măsurile statutare care se impun.

Trebuie să le oferim siguranță atât românilor, cât și cetățenilor din Republica Moldova, stat pe care îl vom sprijini în parcursul său european.

IV. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

La nivel intern, ne propunem Reactivarea Ligii Aleșilor Locali ca principal promotor al strategiei PMP privind proiectul de restructurare a administrației publice.

Administraţia este în mare măsură consumatoarea de resurse, nu gestionară a acestora.

În particular, fiscalitatea excesiv birocratizată determină spolierea de către stat a cetățenilor și a firmelor performante. Aşa se explică evaziunea fiscală și rata de colectare extrem de redusă, dar şi scăderea încrederii între agenţii economici și autorităţi.

Descentralizarea şi regionalizarea sunt procese amânate sau afectate de partizanate politice. CE SOLUŢII AVEM?

  1. Vizăm instituirea unei administraţii publice fiabile, transparente, echitabile și incoruptibile.
  • Pentru noi, principiile care trebuie să guverneze administrarea resurselor publice sunt:
  • evaluare;
  • control;
  • transparenţă;
  • responsabilitate;
  • susţinem bugetarea multianuală, pornind de la proiecte transversale, precum şi fixarea unor limite de îndatorare și identificarea unor mecanisme de prevenire a riscurilor

legate de finanţele publice;

  • vom identifica provenienţa deficitelor structurale la nivelul bugetului şi le vom elimina, printr-o politică raţională, calculată şi atentă la interesele de dezvoltare a comunităţilor locale.
  • Avem ambiţia ca administraţia din România să dispună de un management al resurselor umane modern, construit pe pilonii profesionalismului, al meritului și valorificării optime a potenţialului;
  • Considerăm că multe dintre serviciile publice naţionale și locale pot fi furnizate electronic;
  • Reformele administrative trebuie făcute la toate nivelurile, pe baza principiului subsidiarității;
  • Reglementarea, administrarea şi controlul trebuie clar stabilite pentru fiecare nivel al autorităţii administrative;

V. JUSTIȚIE

Oamenii politici sunt asociaţi cu privilegiile, nu cu efortul în slujba binelui comun. Spiritul public nu e luat în serios. Optimismul tinerei generaţii e blocat de cinismul clasei politice. Neîncrederea în justiţie e mare, în ciuda progreselor privind independenţa acesteia. Unii politicieni consideră încă firească agresiunea la adresa justiţiei, ca şi a altor instituţii ale statului. Dreptatea pare să fie mereu de partea celui puternic.

CE SOLUŢII AVEM?

  1. Independența justiției nu este negociabilă;
  • În noua Constituție, statul de drept și domnia legii vor trebui consolidate, nu slăbite;
  • Toleranță zero pentru infracționalitate și corupție;
  • Justiția trebuie să fie apropiată de cetățean:
  • Simplificarea și completarea legislației;
  • Legea se face pentru cetățean, nu pentru grupuri de interese;
  • Într-o țară în care libertatea de expresie e garantată, politicienii nu au nevoie de imunități;
  • Standardele etice trebuie extinse în sănătate (relaţia medic-pacienţi), administraţie publică (funcţionari publici-cetăţeni), politică (relaţia reprezentanţi-alegători), în atribuirea și obţinerea de ajutoare sociale (pentru a evita fraudele şi risipa), dar şi în alte domenii: fiscalitate, lobby, bănci;
  • Accesul la justiție nu trebuie restricționat de nivelul veniturilor;
  1. Vom promova legea responsabilității în sistemul judiciar.

VI. ECONOMIE

România are nevoie de o strategie economică şi financiară coerentă, ambiţioasă, orientată spre creştere economică pe termen lung.

Una dintre marile maladii ale politicii românești, cauză principală de întârziere a dezvoltării țării, este absența, cvasitotală, din dezbaterea publică, a discuțiilor cu privire la principiile primordiale de

funcționare a statului. De aici, neputința de a implementa cu consecvență, un proiect de țară dincolo de durata limitată a unui ciclu electoral. De aici, obsesia „centrului”, expresie eufemistică ce maschează

lipsa de idei și de principii, dar și lașitatea clasei politice, incapabilă să asimileze și să-și asume direcții limpezi și coerente și să le implementeze prin politici publice corespunzătoare.

Suntem un partid de dreapta și vom susține politici publice, bazate pe principii și politici de dreapta.

Asta înseamnă următoarele:

  1. Reducerea la minimum a rolului și a implicării statului în economie și definirea foarte limpede a atribuțiilor instituțiilor de stat și a limitelor acestor atribuții.
  2. Statul este cel mai prost administrator. Statul nu trebuie să fie nici antreprenor și nici manager în economie, ci să se limiteze la a asigura un cadru legislativ și procedural care să permită

manifestarea deplină a libertății economice a cetățenilor săi, prin Parlament și Guvern, și să vegheze, prin Justiție, la respectarea și implementarea regulilor unei competiții economice corecte și echitabile, în condițiile principiului fundamental al egalității în fața legii.

  • Atribuțiile fundamentale ale statului, pe care acesta poate și trebuie să le îndeplinească cu competență și în condiții de eficiență, inclusiv financiară, sunt politica externă, justiția, apărarea, ordinea publică și siguranța națională.
  • PMP susține, fără rezerve, reducerea poverii fiscale pentru cetățeni și companii, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere administrativ birocratic.
  • PMP susține un buget echilibrat mai degrabă prin reducerea și optimizarea cheltuielilor decât prin majorarea taxelor iar în acest sens, PMP va susţine:
    • Reforma administrativă a sistemului fiscal în sensul simplificării. Taxele și impozitele trebuie să devină mai ușor de plătit pentru contribuabili și mai ușor de încasat pentru agențiile specializate ale statului;
    • Reducerea taxelor pe muncă;
  • Repartizarea corectă a poverii fiscale în societate, nu doar pe spatele întreprinzătorilor performanți și cinstiți;
    • Identificarea, împreună cu mediul corporatist și academic, a nișelor de dezvoltare în care am putea deveni lideri (producția de soft, servicii medicale, etc.).

O altă boală veche și grea a României este infrastructura, în special cea rutieră. Amânările, întârzierile și eșecurile multor proiecte de infrastructură, ca și costurile foarte mari ale acestora, ineficiența, corupția și fraudele cu care acestea sunt asociate au la bază faptul că, exact ca în perioada comunistă, politicienii vor să raporteze „succese la hectar” (a se citi „kilometri de autostradă”) în scop electoral și pentru a-și îmbogăți clientela de partid.

Din perspectiva PMP eliminarea ineficiențelor și a fraudelor se poate face doar atunci când proiectele de infrastructură au sens din punct de vedere economic, respectiv atunci când există realmente cerere pentru ele. Iar această cerere poate fi identificată și satisfăcută doar de către antreprenorii și finanțatorii privați dispuși să-și asume riscuri investiționale, pe care statul îi poate sprijini prin garanții, dar mai ales printr-o legislație flexibilă și predictibilă, adaptată nevoilor acestora.

În ceea ce privește relațiile economice internaționale, PMP susține, fără echivoc, libertatea de

circulație a capitalului și a muncii și libertatea de a face afaceri în Uniunea Europeană și nu numai.

Dar lumea nu se termină cu Europa. Libertatea comercială este o valoare globală care trebuie promovată și sprijinită.

  1. Absorbţia de fonduri europene rămâne o sursă însemnată a creșterii economice sustenabile;
  2. Vom reduce la minimum implicarea statului în economie;
  3. Vom lăsa liberă piața muncii, nu vom favoriza unii actori în detrimentul altora, vom interveni doar pentru a stimula direcțiile considerate strategice pentru binele națiunii și pentru a elimina abuzurile;
  • Susţinem soluţii liberale în economie, în particular reducerea birocraţiei și a poverilor administrative;
  • Intervenţia statului în economie trebuie să semene cu comportamentul unui arbitru, pentru a nu afecta interesul privat;
  • Avem nevoie de un nou model economic, care să sporească atractivitatea pentru noii investitori şi să-i încurajeze pe cei care au deja afaceri să le continue şi să le dezvolte;
  • Susţinem, de asemenea, investiţiile pentru creștere, adică investiţiile în educaţie şi cercetare, granturile pentru tinerii întreprinzători, etc;
  • În particular, dorim stimularea IMM-urilor, cu atenţie sporită acordată tinerilor, pentru a diminua emigrarea pentru un loc de muncă;
  • În general, este nevoie de o mai bună tranziţie a tinerilor noștri de la şcoală spre o profesie;
  • Legea bugetului trebuie să definească în mod specific ce e prioritar în investiţii, pentru a evita abuzul şi risipa;
  • Vom menține garanţiile publice pentru sectorul agricol, prin proiecte finanţate din fonduri UE.

Antreprenoriatul trebuie să fie motorul economiei

Unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai libertății, sănătății și funcționalității unei economii este starea antreprenoriatului. O țară are nevoie, fără doar și poate, de corporații mari, puternice, cu pondere însemnată în ocuparea forței de muncă și cu contribuții masive la bugetele statului.

Dar nu este suficient.

Numărul de societăţi comerciale dintr-o țară indică gradul de libertate economică al acesteia, despre cât de ușor sau de dificil se poate manifesta, în condiții de eficiență, spiritul antreprenorial al

cetățenilor. Mai multă concurență și diversitate înseamnă mai multe opțiuni pentru consumatori, mai multă inovație, calitate superioară la prețuri mai mici și mai multe șanse la prosperitate pentru mai mulți oameni.

Suntem convinşi că spiritul antreprenorial al românilor nu este cu nimic mai prejos decât al altor cetățeni ai Europei unite. Însă, potrivit unei statistici recente, ROMÂNIA se clasa pe unul dintre ultimele locuri în UE după numărul de IMM-uri la mia de locuitori.

Problema nu este una culturală. Afirmația potrivit căreia românii ar fi animați de mai puțină inițiativă antreprenorială decât alți europeni este una profund falsă.

O simplă covrigărie este controlată de “15 autorități”. O parte din cele 15 erau: ANAF de sector, ANAF Bucureşti, Garda Financiară, ITM, Garda de Mediu, Poliţia Economică de sector, Poliţia

Economică de municipiu, Poliţia economică din IGPR, Poliţia comunitară de sector, Poliţia comunitară de municipiu, Autoritatea naţională Sanitar Veterinară de sector și Autoritatea naţională Sanitar

Veterinară de municipiu.

În consecință, privind societăţile comerciale, PMP va sprijini următoarele tipuri de politici:

  1. Reducerea la maximum a numărului și a complexității procedurilor și actelor birocratice necesare pentru înființarea unei firme mici noi. Idealul, deloc de neatins, ci deja concretizat în multe state, este ca o firmă să poată fi înființată online prin doar câteva click-uri pe unul (de preferință) sau mai multe site-uri de agenții guvernamentale. Costurile de timp și de bani pentru înființarea de firme, mai ales de către antreprenori tineri debutanți, fără prea multe resurse,

trebuie reduse până aproape de zero;

  • Pentru tinerii antreprenori debutanți, esențial este să se adapteze cât mai rapid pe piețele pe care vor să funcționeze. După cum bine știm, o afacere aflată la început se confruntă cu costuri

masive și beneficiază de încasări mici, iar despre profit nici nu poate fi vorba. Propunem scutirea de taxe, impozite și contribuții, sau cel puțin reducerea semnificativă a acestora, pentru firmele mici nou-înființate de antreprenori tineri debutanți;

  • În locul acordării de subvenții directe, este mult mai importantă facilitatea accesului la credite bancare. Bugetele programelor de subvenționare a IMM-urilor pot fi utilizate mult mai judicios și mai eficient la majorarea capitalului și a capacității de garantare ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) și ale Fondului Român de Contragarantare (FRC);
  • Cultura antreprenorială trebuie dezvoltată de la cele mai fragede vârste, prin programe și cursuri specializate derulate în școli și licee. Trebuie să abandonăm ideea păguboasă că antreprenoriatul este o opțiune de viață rezervată exclusiv unei nișe de privilegiați. În anumite momente ale vieții, oricine se poate vedea nevoit să își asume riscul de a începe un business pe cont propriu, chiar dacă nu și-a propus niciodată până atunci. Abilitățile antreprenoriale sunt esențiale pentru adaptarea la lumea contemporană, aflată în continuă mișcare și schimbare, la viteze tot mai mari.

Taxe mai ușor de plătit pentru contribuabili și mai ușor de încasat pentru stat

Din punct de vedere fiscal, ROMÂNIA se confruntă cu două probleme aparent contradictorii. Deși povara fiscală impusă persoanelor fizice și companiilor este mare, atât în termeni financiari, cât și din punct de vedere administrativ birocratic, eficiența colectării și nivelul de încasare a taxelor și

impozitelor sunt slabe, iar evaziunea fiscală este extrem de mare. Contradicția nu este decât aparentă. Așa cum, în termeni mai generali, nici un regim politic, oricât de represiv, nu se poate menține la

putere decât în condițiile unei minime acceptări, chiar și tacite, din partea populației, și în domeniul fiscalității, un stat nu poate colecta din taxe mai mult decât își permit și sunt dispuși să plătească contribuabilii.

Toată lumea se plânge de nivelul înalt al evaziunii fiscale și caută soluții pentru combaterea acestui flagel. Însă nimeni nu se întreabă care sunt cauzele pentru care se face atât de multă evaziune fiscală în ROMÂNIA. Ne întrebăm din nou: să fie la mijloc cauze culturale? Sunt românii mai înclinați spre evaziune decât alți europeni? Răspunsul este, fără doar și poate, nu. Românii au ghinionul de a fi prizonierii unui sistem fiscal opresiv din toate punctele de vedere, care se cere reformat din temelii.

Potrivit Băncii Mondiale, poziția României în materie de plată a taxelor este foarte slabă, cea mai slabă din țările Europei Centrale și de Est și chiar mai slabă decât în cazul unor țări „exotice”, cum ar fi Sierra Leone, Mozambic, Yemen sau Belarus.

Cota de TVA din ROMÂNIA este una dintre cele mai mari la nivel european (a treia cea mai mare, după Ungaria cu 27%, Suedia și Danemarca cu 25%), iar cota de contribuții la asigurările sociale este a 8-a cea mai mare la nivel european.

În concluzie: reducerea evaziunii fiscale nu se va putea face cu adevărat decât atunci când va fi mai

ieftin și mai comod, din toate punctele de vedere, pentru contribuabil, să-și achite taxele și impozitele datorate decât să le eludeze. Taxele și impozitele trebuie să devină mai ușor de plătit pentru contribuabili și mai ușor de încasat pentru agențiile specializate ale statului.

Din acest punct de vedere, PMP consideră că trebuie luate măsuri pe patru direcții:

  1. Reforma radicală a sistemului de declarare, plată și colectare a taxelor și impozitelor din ROMÂNIA. Este inadmisibil ca, în secolul XXI, contribuabilii, fie ei persoane fizice sau

juridice, să piardă atât de mult timp și atât de multe resurse doar pentru a-și îndeplini această obligație legală esențială;

  • Multe voci, din întreg spectrul politic, susțin taxarea mai agresivă a proprietății. Este un lucru cu care PMP nu este de acord din mai multe motive. Susținem relaxarea fiscalității. În primul rând pentru că taxarea proprietății înseamnă de facto o dublă impozitare, pentru că reprezintă o nouă impunere asupra unui venit deja taxat. În al doilea rând, înseamnă impozitarea unui potențial investițional și, deci, descurajarea investițiilor. Românii trebuie stimulați să dețină proprietăți.
  • Din același motiv, susținem neimpozitarea veniturilor din pensii bazate pe principiul contributivităţii, dar și din orice formă de economisire.

VII. TRANSPORTURI – Autostrăzi pentru România

Fiecare campanie electorală și fiecare nou program de guvernare ne aduc noi și noi promisiuni legate de infrastructură rutieră. Toate partidele se bat în a promite kilometri peste kilometri de autostrăzi, noi proiecte și finalizarea celor începute de ani și ani de zile. Pe de altă parte, proiectele stagnează sau sunt abandonate, iar ROMÂNIA bate record după record atunci când vine vorba despre costul de construire al autostrăzilor pe kilometru. Prețurile sunt umflate, corupția înflorește, iar clientela politică se

îmbogățește.

România beneficiază de resurse financiare importante prin Cadrul Financiar Multianual şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă al UE. Aceste fonduri sunt o soluție care poate fi accesată doar cu contribuția activă a României.

PMP susţine necesitatea elaborării unei STRATEGII INTEGRATE, elaborată de profesionişti şi convenită trans – partinic, prin care întreaga reţea de infrastructură a României să fie considerată o investiţiei strategică, obligatorie pentru toate guvernele care se succed la conducerea statului.

În acest fel, nu vom mai avea de a face cu autostrăzi proiectate pe trasee menite doar să satisfacă

interesele unui baron local sau a altuia și care ulterior să se dovedească a fi foarte slab circulate, spre paguba contribuabililor și fără nici un beneficiu pentru șoferi și pentru economie.

VIII. ENERGIE

Sectorul energetic și al resurselor naturale este unul vital pentru ROMÂNIA și pentru întreaga Europă, mai ales în contextul actualelor tensiuni geopolitice mondiale, care își au unul dintre principalele epicentre atât de aproape de granițele noastre.

PMP consideră că politicile publice din domeniul energiei trebuie să răspundă corect și eficient mai multor provocări, care sunt doar aparent contradictorii, ele constituind, în esență, un tot unitar. Avem de a face, pe de o parte, cu necesitatea de a reduce costurile cu consumul de energie, care reprezintă o

povară tot mai mare atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii. Această reducere a costurilor trebuie obținută atât prin scăderea propriu-zisă a prețurilor, rezultat al eficientizării activităților de producție, distribuție și furnizare, cât și prin creșterea eficienței energetice, respectiv prin capacitatea de a spori confortul locativ și productivitatea industrială în condițiile reducerii consumului de energie, ținând seama și de politicile de mediu ale Uniunii Europene.

Pe de altă parte, proiectele privind „Energia Verde” vor avea, în perioada următoare, prioritate maximă în opţiunile strategice şi investiţionale, la nivel global.

Trebuie să fim pregătiţi. Lumea nu aşteaptă după noi. Nu orice este negociabil.

Prin implementarea consecventă a unei strategii coerente de politici publice în domeniul energetic, imperativele enumerate mai sus pot fi atinse concomitent.

În acest sens, PMP va sprijini politici publice în domeniul energiei care să soluționeze următoarele probleme:

  1. Ineficiența, risipa de resurse, umflarea costurilor operaționale, inclusiv prin acte de corupție, amânarea unor investiții esențiale, toate acestea sporesc povara suportată de consumatori și de întreaga societate. Societățile de stat din energie au nevoie de capital pentru a investi în eficientizarea activității și în creșterea productivității, la costuri reduse, precum și de management profesionist, selectat exclusiv pe criterii profesionale. Acest lucru nu se poate realiza decât prin implicarea tot mai semnificativă a sectorului privat în acționariatul acestor societăți.
    1. În condiţiile repozitionarii în favoarea „economiei verde” este momentul să acordăm facilități persoanelor fizice și micilor companii pentru a se transforma din simpli consumatori în producători de energie curată. Independența energetică nu trebuie să fie doar un obiectiv național, ci și unul individual și al micilor comunități. Statul îi poate sprijini prin acordarea de scutiri, reduceri și deductibilități fiscale, ca și prin reducerea poverii administrative și birocratice reprezentate de avizele, permisele și autorizațiile legale în domeniu.
    1. Sunt esențiale investițiile în repararea, upgradarea, dezvoltarea, extinderea și

consolidarea rețelelor de transport de energie electrică și gaze naturale. Deși costurile acestor investiții nu sunt de neglijat, beneficiile pe termen mediu și lung pentru consumatori vor fi masive. În plus, aceste investiții au o importanță strategică de prim rang pentru asigurarea securității și diversificării alimentării cu energie a României, în cadrul Uniunii Europene. Astfel, este de cea mai mare importanță asigurarea

interconectării sistemelor de transport de energie și gaze naturale ale României cu cele ale țărilor vecine, în primul rând cu cele ale Republicii Moldova. ROMÂNIA și Uniunea Europeană au nevoie de o Republică Moldova cât mai sigură și cât mai

independentă din punct de vedere energetic.

IX. CULTURĂ

Locul culturii românești în cultura mondială este slăbit de politizarea unor instituții. Cultura este elementul definitoriu al identitații naționale. Astfel, ea trebuie susținută, finanțată, modernizată și promovată.

CE SOLUŢII AVEM?

  1. Statul și politica nu sunt creatori de artă, dar sunt responsabili de condiţiile în care artele înfloresc;
  2. Vom depolitiza instituțiile de cultură și vom sista restaurația mediocrității;
  • Vom propune dezvoltarea sistemului de biblioteci publice și vom crea servicii virtuale, pentru a suplini unde e cazul lipsa publicațiilor tipărite;
  • Recunoaştem locul eminent pe care-l ocupă bisericile în cultura noastră. Statul va sprijini

întreținerea patrimoniului istoric deţinut de cultele din România, parte valoroasă a moștenirii noastre arhitecturale și artistice;

  • Pledăm pentru diversitatea culturală, pentru o cultură vie, deschisă dialogului cu alte culturi.

X. MEDIU

Într-o perioadă în care, la nivelul întregii comunităţii internaţionale, problemele de mediu devin o temă economică, politică şi societală, în România, preocuparea pentru mediu rămâne marginală. Pe de altă parte, ne lipsesc strategiile pe termen mediu şi lung în ceea ce privește exploatarea bogăţiilor solului.

Se adaugă numeroase ezitări în politica energetică, astfel încât atingerea independenţei energetice a României e încă un deziderat, nu o realitate.

Cu câteva excepţii, politicile nu sunt evaluate nici din perspectiva respectului pentru mediu, nici din cea a consumului de energie.

Sunt neglijate schimbările climatice, bătăliile pentru resurse energetice, ca şi influenţa pe care acestea o au deja asupra economiei.

CE SOLUŢII AVEM?

  1. În privința mediului și energiei, principiile noastre sunt:
  • Pământul ţării nu ne aparține. L-am primit moștenire și suntem datori să-l predăm generațiilor viitoare în stare mai bună, nu mai proastă;
    • Dezvoltarea care distruge mediul nu este acceptabilă;
  • Pledăm pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în condiţiile definite în strategiile Uniunii Europene;
  • Susţinem un sistem energetic axat pe trei obiective:
  • independenţă energetică;
  • impact limitat asupra mediului;
  • energie la un preţ abordabil pentru toţi, cetăţeni sau întreprinderi.
  • Ne pronunțăm pentru consolidarea independenţei energetice prin diversificarea surselor de furnizare a energiei şi prin promovarea unei pieţe unice europene;
  • Încurajăm crearea de locuri de muncă „verzi”, fără afectarea competitivităţii;
  • Exploatarea resurselor naturale și energetice ale ţării nu trebuie să afecteze siturile arheologice şi nici potenţialul turistic;
  • Lupta împotriva defrișărilor ilegale și conservarea patrimoniului cinegetic prin toate mijloacele legale posibile;
  • Urmărim mai bună protecție a cetăţenilor și a infrastructurii în faţa dezastrelor naturale sau provocate de om.

XI. SISTEMUL DE SĂNĂTATE

Pandemia Covid -19 a generat haos în economie şi a creat probleme enorme la nivelul sistemului de sănătate.

În domeniul sănătății, PMP susține o reducere graduală, controlată și responsabilă a implicării statului în favoarea sectorului privat, în folosul cetățenilor beneficiari de servicii medicale și al profesioniștilor din sănătate. Acest fapt nu înseamnă o derobare a statului de obligațiile sale în domeniu, prevăzute de Constituție, ci dimpotrivă, asumarea de către stat exclusiv a rolului de legislator și supraveghetor al sistemului medical și renunțarea la cel de actor direct implicat. Statul nu poate fi nici medic și nici administrator de spital, iar acest lucru se vede extrem de limpede în starea deplorabilă a sistemului românesc de sănătate. Creșterea calității serviciilor medicale, reducerea costurilor acestora, stoparea risipei de resurse și majorarea veniturilor profesioniștilor din domeniul medical nu se pot obține decât

în condiții de privatizare și debirocratizare, adică prin competiție liberă, atent și competent supravegheată de instituțiile specializate ale statului.

Nu e normal ca, după o viață de muncă, românii să nu își poată permite servicii medicale de calitate. Merită mai mult respect, iar sănătatea va fi una din prioritățile noastre, urmând a forma și o Comisie Specială în acest sens, cu experți români din țara și străinătate, care să ofere soluții de eficientizare a sistemului sanitar, bazat pe cele mai bune practici din lume.

Legea sănătăţii, elaborată de PMP oferă soluţiile şi transformă un sistem care se află într-o criză perpetuă, într-un sistem corect, bazat pe realităţile din spitale, care oferă soluţii pertinente atât pacienţilor cât şi medicilor.

PMP solicită adoptarea măsurilor corespunzătoare privind: sistemul de asigurări de sănătate, reorganizarea spitalelor, redefinirea asistenţei medicale primare, de familie şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Un sistem medical eficient trebuie bazat pe competiție

Ca și în domeniul pensiilor, și în sistemul de sănătate marea boală este reprezentată de către monopolul exercitat de stat. În consecință, PMP susține o reducere graduală, controlată și responsabilă a statului în favoarea sectorului privat, în folosul cetățenilor beneficiari de servicii medicale și al profesioniștilor din sănătate.

Asta nu înseamnă o derobare a statului de obligațiile sale în domeniu, prevăzute de Constituție, ci dimpotrivă, asumarea de către stat exclusiv a rolului de legislator și supraveghetor al sistemului

medical și renunțarea la cel de actor direct implicat. Statul nu poate fi nici medic și nici administrator de spital, iar acest lucru se vede extrem de limpede în starea deplorabilă a sistemului românesc de sănătate. Cheltuielile bugetare din acest domeniu sunt alocate în cea mai mare parte salarizării din sistem iar noile spitale au rămas pe hârtie.

Creșterea calității serviciilor medicale, reducerea costurilor acestora, stoparea risipei de resurse și majorarea veniturilor profesioniștilor din domeniul medical nu se pot obține decât în condiții de privatizare și debirocratizare, adică prin competiție liberă, atent și competent supravegheată de

instituțiile specializate ale statului.

XII. EDUCAȚIE

Educația precară este o sursă a sărăciei, corupției și infracționalității în societate. Nu este vorba doar de subfinanțare, ci și de efectele negative ale unor practici precum copiatul, plagiatul, chiulul, indisciplina și șpaga, care sunt privite cu toleranță.

Avem nevoie de un Pact realist pentru Educație, pe care să îl urmăm cu stoicism căci nu putem permite la nesfârșit experimente asupra copiilor noștri. Totodată, nu se poate face educație de calitate fără

revalorizarea instituției dascălului: avem nevoie, din nou, de respect pentru profesori, de încredere în ei și de stimularea corespunzătoare a muncii lor.

În același timp, vom favoriza o mai mare legătură între şcoală și piața forței de muncă, atât pentru a preveni șomajul în rândul tinerilor, cât și pentru ca ei să aibă toate abilitățile pentru un viitor de succes. Nu ne mai permitem generații de sacrificiu. Respectul pentru muncă trebuie revalorizat la toate nivelurile.

Școala românească produce masiv șomeri cu diplomă pentru uz intern și specialiști de vârf pentru export. Abandonul școlar, analfabetismul și accesul redus la studii superioare rămân fenomene

îngrijorătoare.

Pe de altă parte, dezvoltarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării, precum și apariţia reţelelor de socializare online, modifică structura relaţiilor sociale. Se profilează astfel o „societate civilă globală” şi, pornind de la aceasta, noi forme de socializare care pot fi surse pentru creșterea coeziunii, încrederii și dezvoltării tehnologice. Criza COVID-19 a adăugat o presiune suplimentară pe sistemul de educaţie, accentuând vulnerabilităţile funcţionale.

CE SOLUŢII AVEM?

  1. Din toate aceste rațiuni, educația, formarea profesională și cercetarea sunt priorități ale politicilor publice promovate de Partidul Mișcarea Populară;
  2. Sprijinim creșterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate, o selecţie justă și mai ales o răsplată adecvată printr-un buget pe măsură;
  3. Susţinem definirea unui profil optim al elevilor la finalul fiecărui nivel de studii (cadrul de referinţă curricular);
  4. Susţinem inovaţiile pedagogice, în primul rând în formarea pe tot parcursul vieţii;
  • Vom acţiona pentru refacerea învăţământului profesional, pentru ca piaţa muncii să orienteze proiectarea şi gestionarea sistemului de educaţie;
  • Vrem o educaţie secundară cu o structură mai flexibilă, care să corespundă intereselor, motivaţiilor și performanţelor foarte diverse ale elevilor;
  • Vom combate inechitatea școlară, abandonul școlar și analfabetismul, în special la sate.
  • Vom promova standarde academice riguroase, proceduri de concurs și promovare cu evaluatori internaționali. Doar astfel vom putea integra în universități tinerii cu studii în străinătate,

discriminați de solidaritatea mediocrității;

  • Bugetul universităţilor va ține seama de performanţă, calitate și capacitate;
  1. Susţinem constituirea unui număr de universităţi de elită, pentru a putea participa cu şanse la competiţia globală a cercetării;
  2. Vom crea institute de studii avansate cu dotări, salarii și burse de nivel european, pentru a păstra în țară profesorii și cercetătorii de vârf;
  3. Sprijinim accesul cât mai liber și responsabil la resursele de date oferite de internet;
  1. Susţinem nevoia de a profita la maximum de pe urma tehnologiei informaţiei
  1. Susţinem utilizarea internetului pentru resurse de învăţare și orientare școlară, dar şi ca agregator de informaţii publice relevante. E nevoie însă de comportament online responsabil.

XIII. COMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIE

Domeniul comunicațiilor și societății informaționale reprezintă fundamentul dezvoltării societății umane moderne, fiind un domeniu de importanță strategică cu potențial uriaș de creștere pe toate segmentele de activitate. În acest domeniu, la nivel comunitar dar și global, România deține un rol important în special în ceea ce privește furnizarea de servicii externalizate cu valoare adăugată ridicată și resursă umană cu înaltă specializare. Cu toate acestea, piața IT națională s-a evidențiat cu puține produse informatice globale publicate sub branduri naționale, fiind necesare dezvoltarea și promovarea mai puternică a produselor și serviciilor informatice realizate de companii românești, în deplin acord cu obiectivele, strategiile și reglementările comunitare aplicabile, sau specifice tratatelor la care România este parte.

În cursul anului 2020 Comisia Europeană a publicat o serie de documente dintre care se evidențiază strategia „Shaping Europe’s digital future”, document de o deosebită importanță pentru domeniul IT&C, reprezentând strategia de digitalizare a Uniunii Europene pentru perioada 2020 – 2025.

Din această perspectivă, PMP va promova:

  1. Stimularea adoptării pe scară largă a produselor și serviciilor informatice moderne de

infrastructură, precum cloud computing, produse software de gestiune a afacerii sau organizației, produse de automatizare și robotizare;

  • Promovarea implementării pe scară largă a tehnologiilor inteligente în procesele agricole, miniere și de producție;
  • Accelerarea dezvoltării administrației publice moderne în slujba efectivă a cetățenilor, companiilor și societății civile;
  • Stimularea inovării în domeniul IT&C. România se situează încă în partea inferioară a

clasamentului comunitar privind serviciile societății informaționale, fiind necesare eforturi susținute pentru promovarea și implementarea efectivă a schimbării de paradigmă la toate nivelurile administrației publice românești;

  • Adaptarea cadrului național de reglementare național la prioritățile europene, odată cu intrarea într-o nouă perioadă programatică 2021-2027;
  • Creșterea gradului de securitate cibernetică în mediul online, combaterea criminalității informatice și abuzurilor împotriva persoanelor;
  • Integrarea rețelelor fixe de comunicații de date într-o infrastructură națională performantă și rezilientă;
  • Finalizarea cu succes a tuturor programelor și obiectivelor Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020, darea cât mai rapidă în folosință a sistemelor informatice mari din domeniul identității electronice, evenimentelor de viață, sănătății, fiscalității, etc.

XIV. AGRICULTURĂ

PMP susţine elaborarea unei Strategii pe termen lung privind o agricultură multifuncţională și antreprenorială, conştientă de rădăcinile ei tradiţionale, dar care acordă un loc creativității și inovaţiei. Vom promova: elaborarea normelor legale privind Ajutorul de minimis (15 000 euro şi 5000 euro pentru achiziţionare de utilaje), organizarea asocierii în cooperaţii de comercializare a produselor,

modificarea Legii cooperaţiei şi modernizarea sistemului acordării garanţiilor de stat, numirea

ataşaţilor pe agricultură în ambasadele României din străinătate, reînfiinţarea Liceelor economice – agricole pentru calificarea pe meserii.

Ne dorim o repartiţie corectă între culturile intensive și culturile bio și artizanale, ca şi între exploatările mari și mici. Vom fi vigilenți în ce privește calitatea alimentelor, prezervarea mediului rural, păstrarea nealterată a apelor și pădurilor pentru generațiile viitoare;

XV. EURO-ATLANTISM

În materie de politică europeană, externă și de securitate, principiile noastre sunt:

  1. Identitatea europeană a României este corelată cu cea națională, iar apartenența la Uniunea Europeană este împlinirea acestei identități;
  2. Aderarea României la UE este ireversibilă;
  • Vom continua în direcția integrării europene, inclusiv prin aderarea la spațiul Schengen și prin adoptarea monedei Euro;
  • Parteneriatul Strategic cu SUA va rămâne o confirmare a valorilor comune și un element de referință în politica noastră externă, fiind capitalizat în multiple domenii;
  • Apartenența la NATO rămâne garanția supremă a securității României;
  • România va fi principalul promotor al căii europene a Republicii Moldova;
  • În afară de relațiile privilegiate sau strategice bazate pe valori împărtășite cu marile democrații ale lumii, România va conduce o politică externă pragmatică, ghidată de interesul economic și de securitate;
  • România își va reînnoi serviciul diplomatic, recrutând diplomații pe criterii de merit (educație, formare profesională, cunoașterea limbilor străine, caracter, capacitate de analiză și sinteză,

etc.), nu după criterii politice sau de altă natură;

  • România va avea o diplomație publică activă și de calitate, menită să câștige prestigiu cultural în străinătate.
  • Vom menține ferm angajamentul responsabil în UE, prin respectarea regulilor și a normelor europene, prin disciplină financiară, previzibilitate, responsabilitate politică și economică;
  • Vom continua integrarea noastră, în interes național: absorbția fondurilor europene,

participarea la toate programele Uniunii, accederea la spațiul Schengen şi la moneda euro vor ameliora viața cetățenilor;

  1. Vom rămâne parteneri strategici ai SUA, vom continua cooperarea în domeniul politico-militar și vom participa alături de acest stat, în cadrul NATO, la operațiuni militare care corespund

valorilor lumii libere și intereselor strategice ale României;

  1. Vom continua să fim un stat aliat activ, angajat și de încredere în cadrul NATO;
  1. Sprijinim participarea României la politica europeană de vecinătate prin fructificarea strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și a formatelor de cooperare regională la Marea Neagră;
  2. Vom rămâne principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova și vom susține elementul românesc în țările unde există comunități de etnie, limbă sau tradiție românească;
  3. Vom cultiva pragmatic, în interes economic, relațiile politice și comerciale cu puterile emergente și cu partenerii tradiționali ai României din Africa, America și Asia;

XVI. DIASPORA

  1. Vom crea condiții și programe pentru reîntoarcerea românilor în țară;
  • Vom crea mecanisme prin care vom apăra românii de peste hotare în fața oricărei discriminări de natură etnică sau socială;
  • Vom mări numărul de consulate și vom îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de către acestea;
  • Fondurile provenite din taxe consulare vor rămâne la dispoziția bugetului Ministerului Afacerilor Externe și pentru investiții în dezvoltarea rețelei consulare;
  • Vom suplimenta fondurile necesare pentru implementarea tuturor acestor obiective;
  • Vom susține continuarea implementării crecte și eficiente a votului electronic și a celui prin corespondența.

XVII. LA FINAL: UN NOU ÎNCEPUT

Reorganizarea PMP nu reflectă un final de campanie electorală, ci semnalul pentru o reînnoire reală a unui partid conservator de care societatea româneasca are nevoie. PMP trebuie să lucreze alături de români pentru o viață mai bună, stabilă, prosperă și într-o continuă modernizare. Modernizarea e cu

atât mai importantă cu cât lumea în care trăim e într-o continuă schimbare, îndreptându-se spre o nouă ordine globală.

Pentru a fi printre câștigătorii acestei noi ordini avem nevoie de un partid puternic, care să se lupte pentru români.

Am suferit ca imagine în ultimele luni. Trebuie să încheiem acest capitol și să arătăm românilor că suntem un partid care a înţeles ce a greşit şi este gata să muncească pentru a le recâştiga respectul și încrederea.

Împreună, putem moderniza ROMÂNIA, și putem trăi cu toții mai bine și mai fericiți. Dacă românii vor trăi bine și vor avea conștiința faptului că PMP reprezintă adevărata formaţiune politică a

viitorului, misiunea noastră va fi îndeplinită și respectul pentru omul politic ca om de stat va fi restaurat.

Vă invit să pășim pe acest drum împreună, să clădim ROMÂNIA Respectată!

Lista susținătorilor moțiunii: „România Respectată”

Lider moțiune: Cristian Diaconescu

Nr. Crt.FunctieNume Prenume
1Secretar GeneralCornel – Cătălin BULF
2Secretar General AdjRomulus – Lucian IARU
3Secretar General AdjAdrian PIȚIGOI
4Vicepresedinte Regiunea I – Nord-EstPetru MOVILĂ
5Vicepresedinte Regiunea II – Sud-EstCătălin CRISTACHE
6Vicepresedinte Regiunea III – SudCătălina – Nicoleta BOZIANU
7Vicepresedinte Regiunea IV – Sud-VestIon CUPĂ
8Vicepresedinte Regiunea V – VestIonuț POPOVICI
9Vicepresedinte Regiunea VI – Nord-VestIonuț SIMIONCA
10Vicepresedinte Regiunea VII – CentruClement NEGRUȚ
11Vicepresedinte Regiunea VIII – București-IlfovSebastian MOISE
12VicepreședinteMihail NEAMȚU
13VicepreședinteMarian ANDRONACHE
14VicepreședinteAdrian MOCANU
15VicepreședinteClaudiu PALAZ
16VicepreședinteAdrian – Mihaiță TODORAN
17VicepreședinteAnișoara STĂNCULESCU
18VicepreședinteIon MELINTE
19VicepreședinteLucian Morar
20VicepreședinteDorel – Constantin ONACA
21Vicepresedinte – Departament pentru politică și fonduri europeneIon ARITON
22Vicepresedinte – Departament pentru buget, finanțe, bănciGheorghe IALOMIȚIANU
  23Vicepresedinte – Departament pentru agricultura, sivilcultura, industrie alimentara si servicii specifice  Adrian RĂDULESCU
24Vicepresedinte – Departament pentru culte si minoritati nationaleFlorian BICHIR
25Vicepresedinte – Departament pentru dezv. regionala si adm. publicaCristian PETRESCU
26Vicepresedinte – Departament pentru mediu, ape si echilibru ecologicLucia VARGA
27Vicepresedinte – Departament pentru sanatateVirgil PĂUNESCU
28Vicepresedinte – Departament pentru invatamant, stiinta, cercetare, tineret si sportViorel BOTEA
29Vicepresedinte – Departament pentru cultura, arte si mijloace de informare in masaCătălin AVRAMESCU
30Vicepresedinte – Departament pentru comunicatii si tehnologia informatiei și digitalizareValerian VREME
  31Vicepresedinte – Departament pentru politica externa, afaceri europene si integrare euroatlanticaMihaela NATEA
32Vicepresedinte – Departament pentru aparare, ordine publica si siguranta nationalaRizia TUDORACHE
33Secretar ExecutivFlorin REMEȚAN
34Secretar ExecutivNicolae DAVIȚOIU
35Secretar ExecutivCristian LUNGU
36Secretar ExecutivViorel ARION
37Secretar ExecutivBogdan GAVRILESCU
38Secretar ExecutivIulian VLADU
39Secretar ExecutivDorin BĂDULESCU
40Secretar ExecutivAndrei IONESCU
41Secretar ExecutivAdrian FLORESCU
42Secretar ExecutivAlina ION
43Secretar ExecutivȘtefan FLORESCU
44TrezorierRazvan – Nicolae SEBE