De ce Guvernul Ponta poarta vina somajului ridicat in randul tinerilor din Romania

Siegfried Muresan europarlamentar PMP
Siegfried Muresan europarlamentar PMP

Proasta implementare a programelor europene de ocupare a tinerilor, lipsa reformelor care sa atraga investitii in economie, nereformarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) si tratarea cu superficialitate a Planului de investitii de 315 miliarde de euro lansat de Uniunea Europeana (UE) sunt cateva dintre motivele pentru care fostul guvern trebuie sa se simta vinovat de rata crescuta a somajului in randul tinerilor din Romania.

Inca din anul 2014 am tot atras atentia ca adevaratele consecinte ale masurilor economice luate de Guvernul Ponta vor fi resimtite pe termen lung de catre romani si, mai ales, de catre tinerii aflati in cautarea unui loc de munca.

Iata ca vedem astazi deja cum Romania ramane in urma Europei in ceea ce priveste crearea de locuri de munca pentru tineri tocmai din cauza ca, in cei aproape 4 ani de guvernare, Victor Ponta nu a fost capabil sau nu a fost interesat sa adopte reformele necesare care sa genereze cresterea investitiilor si crearea de locuri de munca.

La preluarea mandatului de catre Guvernul Ponta, in mai 2012, Romania avea o rata a somajului in randul tinerilor de 23%, sub media europeana de 23,2%. In octombrie 2015, Romania se situa peste media europeana (20,9% fata de 19.9%).

In acelasi timp, state precum Germania, Olanda, Austria si Danemarca aveau o rata a somajului in randul tinerilor de circa 10% sau chiar mai putin. Chiar daca, in termeni absoluti, rata somajului in randul tinerilor a scazut, acesta a fost un trend general la nivel european, datorat iesirii din criza economica.

Romania s-a situat sub trend si este clar ca guvernul anterior nu a facut suficiente eforturi pentru a combate acest fenomen.

Dar mai ingrijorator este ca Romania se situeaza mult peste media europeana in ceea ce priveste procentul de tineri care nu sunt incadrati profesional si nici nu urmeaza un program educational sau de formare (17% fata de 12% media europeana).

Pentru acesti tineri exista un risc foarte mare de excluziune sociala, de a avea un viitor profesional compromis.

Pentru a combate si a preveni somajul in randul tinerilor, Romania are nevoie de solutii reale, care inseamna sprijin pentru antreprenori, reforme structurale, absorbtie crescuta a fondurilor europene, imbunatatirea competitivitatii economiei nationale. Guvernul Ponta nu a implementat cu adevarat niciuna dintre aceste masuri.

In timpul Guvernului Ponta, investitiile publice au fost mai mici decat in perioada crizei

Fostul Executiv nu a inteles ca folosirea banilor gratuiti pe care Uniunea Europeana ii pune la dispozitia Romaniei este o conditie esentiala pentru stimularea investitiilor mediului de afaceri si crearea de locuri de munca stabile.

Din cauza incapacitatii guvernului anterior de a folosi aceste fonduri, in ultimii ani de guvernare, nivelul investitiilor publice a scazut chiar si sub nivelul celor din timpul crizei economice.

In 2014, investitiile publice s-au situat la cel mai scazut nivel fata de ultimii 7 ani din cauza masurilor populiste nesustenabile la nivel economic.

Absorbtia fondurilor UE 2014 – 2020, in pericol din cauza fostului Executiv

Pe langa esecul inregistrat la absorbtia fondurilor alocate pentru perioada 2007 – 2013, fostul guvern a creat premisele unui potential esec si in perioada de programare 2014 – 2020 deoarece, in primii doi ani din actualul cadrul financiar, Romania nu avea nici macar cadrul legal si administrativ finalizat pentru gestiunea fondurilor europene.

Asta inseamna doi ani pierduti, doi ani in care absorbtia de fonduri structurale si de coeziune a fost de 0%.

Ca sa intelegem de ce este importanta absorbtia fondurilor europene, la inceputul acestui an aratam ca, din cauza ratei scazute de absorbtie a banilor alocati tarii noastre in perioada 2007 – 2013 (59%, la finalul anului 2015), in Romania s-au creat cu 200.000 de locuri de munca mai putine fata de cat s-ar fi creat daca rata de absorbtie ar fi fost aproape de 100%.

Un alt esec al Guvernului Ponta a fost implementarea reformelor necesare, in special a celor structurale, pentru a asigura un climat investitional atractiv.

Companiile private – care creeaza cele mai multe locuri de munca – investesc si se dezvolta doar intr-o economie puternica, stabila, unde climatul este competitiv si de incredere.

Din acest motiv, este nevoie de o piata a muncii reformata, competitiva, ale carei nevoi sa fie corelate cu sistemul de invatamant care, la randul lui, trebuie reformat pentru a putea pune un mai mare accent pe practica si pe dezvoltarea competentelor tehnologice.

Un aspect esential aici este si implicarea companiilor cu experienta pentru a fi un partener al institutiilor de invatamant si al tinerilor care se afla la inceput de drum cu afacerea lor.

In 2014, i-am solicitat fostului prim-ministru Victor Ponta sa creeze un fond in vederea finantarii de stagii pentru tinerii antreprenori, un program prin care orice tanar antreprenor care are o idee de afacere va putea efectua un stagiu pe langa un antreprenor de succes pentru a invata cele necesare infiintarii propriei companii si pentru a preveni esecul. Raspunsul primit atunci de la Guvern a fost ca face deja foarte multe eforturi pentru tineri si ca nu sunt necesare masuri suplimentare…

Planul UE privind investitii de 315 miliarde de euro, tratat cu superficialitate de fostul guvern

Desi Romania are o mare nevoie de finantare a investitiilor in proiecte strategice, precum infrastructura de transport sau cea energetica, Guvernul Ponta nu a fost capabil sa prioritizeze proiectele de investitii din Romania.

Cea mai buna dovada este modul in care fostul Executiv a raspuns solicitarii Comisiei Europene ca fiecare stat membru sa trimita propuneri de proiecte care ar putea fi eligibile pentru finantare prin Fondul European pentru Investitii Strategice (FEIS).

Denumit, generic, Planul „Juncker”, FEIS este un instrument lansat in iunie 2015 de Comisia Europeana care finanteaza proiecte de investitii private cu nivel de risc ridicat in domenii strategice, precum infrastructura de transport si telecomunicatii, cercetare, educatie si inovare, si, totodata, ofera imprumuturi pentru intreprinderi mici si mijlocii si companii cu mai putin de 3.000 de angajati.

Scopul proiectului este de a genera investitii in economia europeana de 315 miliarde de euro pana in 2018. La cererea Comisiei, Romania a trimis o lista lunga de proiecte in valoare de peste 60 de miliarde de euro, dintre care maximum doua – trei proiecte indeplineau criteriile de eligibilitate pentru finantare prin FEIS.

Mai mult, Guvernul Ponta nu a luat masurile necesare pentru a asigura un cadru legal coerent pentru implementarea Planului „Juncker” dupa ce acesta a fost aprobat la nivel european. Totodata, la incheierea mandatului fostului guvern, Romania nu avea inca o banca de dezvoltare, criteriu crucial pentru a asigura o buna accesare a Fondului.

Abia anul acesta au fost semnate primele doua scheme de finantare cu banci partenere din Romania, urmand ca primele proiecte de investitii in infrastructura sa fie aprobate in perioada urmatoare.

Toata aceasta intarziere a dus la mai putine investitii si, implicit, la mai putine locuri de munca generate de aceste investitii.

Un alt element la fel de important pentru reducerea somajului in randul tinerilor pe care Guvernul Ponta nu l-a indeplinit este reformarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), astfel incat aceasta institutie sa devina intr-adevar un punct central pentru cei care isi cauta un loc de munca sau care doresc sa dobandeasca noi competente profesionale.

ANOFM este in prezent o institutie care are nevoie de ample reforme, lucru sustinut si de Comisia Europeana.

In rapoartele de tara din ultimii ani, Comisia a mentionat in repetate randuri ca institutia inregistreaza progrese limitate in implementarea recomandarilor specifice de tara, ca a ramas in urma in ceea ce priveste oferirea de servicii personalizate angajatorilor si celor aflati in cautarea unui loc de munca si ca nu reuseste sa coordoneze eficient masurile finantate din bugetul national cu cele finantate prin Fondul Social European (ESF), principalul instrument european pentru promovarea ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale.

In concluzie, exista resurse si solutii reale de a reduce somajul in randul tinerilor din Romania, insa, pentru a le implementa, este nevoie de politicieni responsabili.

De aceea, tinerii din Romania trebuie sa aleaga politicieni care ofera aceste solutii reale si sa spuna „pas” politicienilor care compromit sansele unei intregi generatii prin actiuni iresponsabile.

Siegfried Muresan este europarlamentar, vicepresedinte al Comisiei de Buget din PE, purtator de cuvant al PPE si prim-vicepresedinte al PMP.

articol pentru ziare.com

Opinia dvs.