Declarația de presă a Dlui președinte Traian Băsescu, cu ocazia semnării adeziunii la Miscarea Populară

Sincer n-am crezut că după ce îmi termin mandatul de preşedinte al României mă voi mai înscrie într-un partid. Viaţa însă mă obligă s-o fac şi am câteva motive pentru acest lucru.
Primul şi cel mai important motiv este legat de ceeace se întâmplă începând cu data de 22 decembrie 2014.
O campanie furibundă de denigrare a celor două mandate pe care le-am avut la Cotroceni, negare a transformărilor prin care a trecut ţara noastră în acest interval de 10 ani, transformări extrem de importante care au consolidat statul de drept, şi de semenea efortul uriaş pe care îl depun trusturi mass-media, dar spre surprinderea mea şi instituţii ale statului pe care le-am consolidat în timpul mandatelor, pentru discreditarea mea personală.
De aceea, singura soluţie pe care o am este să revin în viaţa politică, să-mi apăr şi cele două mandate şi să mă apăr şi pe mine în faţa valului de denigrare.
Mai mult decât atât, un al doilea motiv este legat de viziune.
Am constat în aceste 11 luni de la terminarea mandatului ca viziunii şi efortului de consolidare a instituţiilor statului trebuia să-i mai adaug ceva şi n-am făcut-o. O voi face acum, ca om politic de opoziţie.
Şi anume, respectul pentru drepturile omului. Întotdeauna în cei zece ani am vorbit despre nevoia de consolidare a instituţiilor, despre nevoia de a avea instituţii puternice, despre nevoia de a fărâma, pur şi simplu reţelele de corupţie sau de a duce în faţa justiţiei oameni corupţi.
Dar niciodată n-am vorbit consistent ca în paralel cu dezvoltarea instituţiilor trebuie dezvoltată responsabilitatea pentru drepturile omului.
Omul, şi când este vinovat, are dreptul la ancheta corectă şi la un proces corect.
Nu un proces determinat de campanii mass-media după care să ia magistraţii şi să ia decizii împotriva vieţii unui om, împotriva libertăţii unui om.
Apărarea drepturilor omului va fi un obiectiv al meu, pentru conştientizarea populaţiei asupra nevoii respectării drepturilor omului, în acelaşi timp pentru conştientizarea instituţiilor, că drepturile omului, experienţa CEDO pe care suntem obligaţia s-o respectăm, s-o adoptăm şi în comportament şi în legislaţie, sunt lucruri care nu sunt facultative într-un stat de drept.
În sfârşit, ultimul argument pe care îl aduc gestului de astăzi şi vreau să înţelegeţi că cele ce am spus nu reprezintă un program politic, programul politic îl va adopta partidul şi-l vom prezenta la Congres, chiar propriile mele păţanii din aceste 11 luni când am văzut o hăituire despre care am crezul că nu mai este posibilă după cei 10 ani de mandat pe care i-am avut. Am crezut că instituţiile au înţeles că sunt limite, dar se pare că nu. Se pare că abia au aşteptat eliberarea locului de la Cotroceni pentru a reveni la vechile năravuri, să fie folosite ca instrumente de prigoană a politicienilor incomozi.
Vă garantez că voi rămâne un politician extrem de incomod, fără să vreau război, dar niciodată nimeni nu o să-mi închid gura. Tactica asta s-a mai aplicat şi înainte de a ajunge preşedinte, văd că imediat ce mi-am terminat mandatul de preşedinte a fost reînviată, ceea ce înseamnă că am avut dreptate atunci când am spus că nu am înfrânt sistemul, doar l-am îngenuchiat. Imediat ce am plecat s-a ridicat din nou în picioare şi sistemul trebuie să înțeleagă că democrația nu e facultativă, că oamenii nu pot fi hărțuiți atunci când vrea un șef de instituție.
Şi acesta este un alt motiv, pentru că am trăit pe pielea mea şi trăiesc pe pielea mea eficienţa extraordinară pe care am dat-o instituţiilor, dar cărora nu le-am spus şi n-am avut în vedere că vor trece la încălcarea brutală a drepturilor omului şi că se vor lăsa utilizate ca instrumente de hărţuire.
Acestea sunt câteva motive care m-au adus din nou în viaţă în viața politică.
Neputând să las o moșternire PDL-istă, o să las o mișcare populară

Opinia dvs.