Declaratia de presă integrală a dlui Președinte Traian Băsescu de vineri, 18 decembrie 2015

 

Buna ziua,

Astazi la Miscarea Populara  s-a desfasurat ultimul CEN, am constatat si bune si rele, cel mai important lucru este ca partidul se afla in progres, ca dobandeste tot mai multi membri in fiecare saptamana, si ca acestui partid i se adreseaza foarte multi tineri.

Asa cum va spuneam si cu alte ocazii, dar va reconfirm acum catre sfarsit de an, se mentine proportia de 85% dintre membri n-au mai facut niciodata politica, iar din total membri 65% au sub 35 de ani.

Asta si explica succesul extraordinar pe care l-a avut formarea Organizatiei de Tineret a Miscarii Populare. Dupa cum ati vazut saptamana trecuta au fost 2075 de tineri.

Cred ca putine partide reusesc sa aduca atatia delegati la un Congres de formare a unei organizatii de tineret.

Speram ca anul 2016 sa ne duca spre obiectivele politice pe care le-am stabilit, adica la alegerile locale sa obtinem la votul politic (pentru Consiliile Judetene si Consiliile Locale) un procent de 10-12%, iar la alegerile legislative un procent de 15-20%, cu un partid cu oameni noi care vor sa faca altfel de politica.

Si astazi am discutat in CEN perspectiva ca alte partide sa fie mai performante si am ajuns la concluzia ca nu. Ceea ce fac vechile partide, PSD si PNL, introducerea de criterii este o poveste care s-a incercat si in 2004 si in 2008, dar ea nu a dat rezultate dintr-un motiv simplu: naravurile se transmit din generatie in generatie.

De aceea un partid cum este Miscarea Populara, care nu are inradacinate naravuri proaste in structurile sale, daca si romanii vor dori acelasi lucru.

Sigur, daca vor dori sa continuie sa-l voteze pe Pendiuc la Pitesti, pe Darius Valcov  daca va candida la Slatina, sau pe oricine altcineva, dar, Miscarea Populara va da o sansa electoratului romanesc in 2016, sa voteze politicieni noi, politicieni tineri.

As vrea sa fac cateva comentarii legate in mod deosebit de discursul pe care l-a avut presedintele Romaniei, dl Klaus Iohannis, in parlament.

As incepe cu o remarca pe care a facut-o, a simtit dansul ca Romania ar fi fost izolata pana la venirea domniei sale la Cotroceni.

Trebuie sa va spun ca nu  am auzit prostie mai mare debitată de un șef de stat din Europa decât ce a glăsuit domnul Iohannis de la tribuna Parlamentului. Aș aduce aminte că anul acesta, de cand este presedinte,  valorifică capacitatea României de a negocia din anii trecuți. De exemplu, de azi siteul de rachete  de la Deveselu e operațional. Mi se pare ca a fost un efort de politic externa romano-american care arata ca Romania nu era izolata sau necredibila la acel moment.

Astazi este in functiune acest site.
Zilele trecute, Ministrul de Externe a semnat la Bruxelles, la Comanadamentul NATO, condițiile de funcționare a unui comandament de batalion NATO în România și unui comandament de divizie. Acest lucru a fost obținut de România în septembrie 2014, la summit-ul NATO din Țara Galilor. Dacă România era un stat izolat fără capacitate de negociere, am fi avut cel mult doar comandamentul de batalion.

Eu am cerut insistent ca România să beneficieze de un comandament de mare unitate, de divizie,  pentru a nu mai fi legată de cel din Polonia, care funcționează de mai mulți ani, și sa se infiinteze in Romania un comandament de divizie NATO, care sa  gestioneze activitatea NATO din România, Bulgaria și Turcia.

Asta arata ca in septembrie 2014, România nu era încă o țară izolată, ci una cu capacitate de negociere și nu orice capacitate de negociere, ci una care i-a permis să găzduiască un comandament de divizie, desi ideea eraa ca Romania sa apartina de comandamentul de la Szczecin din Polonia.

Suprinzătoare analiza lui domnului Iohannis, dar probabil de la Sibiu nu s-a văzut. De la Cotroceni trebuia să se vadă.

Ministrul de externe a indeplinit formalitatea, dupa indeplinirea conditiilor de functionare a acestor comandamente, sa semneze.

Tot în cadrul acestei trăsnăi care arată cât de scurte sunt picioarele minciunii, îi amintesc domnului Iohannis că datorită relatiei si  influenței pe care România  o avea, pana la terminarea mandatului meu,  în Republica Moldova am reușit să intoarcem  dominația partidului lui Voronin, am reusit să proiectăm Republica Moldova pe o traictorie proeuropeană și, cu sprijinul României, să semneze acordul de asociere la UE și cel de liber schimb.

În acest an, in 2015, de când la București diriguitorul politicii externe este dl  Iohannis, România și-a pierdut masiv din influența legată de Republica Moldova pentru că nu a știut cum să o mai susțină. Si aici ma refer la  influența  în interiorul UE și în interiorul Republicii Moldova,  unde ne băteam cu Moscova in parte  și în care am reușit de multe ori să dominăm decizia politica in raport cu decizia pe care dorea sa o ia Moscova.

Anul acesta, sub înțeleapta conducere a politicii  externe a domnului Iohannis, România a pierdut masiv din influența în Republica Moldova. Vedem toți ce se întâlmplă în Moldova, care, deși ar putea să instaleze un guvern proeropean, se află într-un balans extraordinar între UE și Moscova, si Uniunea Euro-Asiatica”.

Si apropo de intelepciunea politicii externe.

După cum ați văzut, Comisia Europeana a decis inceperea negocierile de aderare cu Serbia. Datorită influienței sale, România a reușit să blocheze decizia de începere a negocierilor și a lăsat-o de stadiul de stat asociat, statut pe care il are si Republica Moldova,  în anul 2011, când a condiționat poziția sa favorabilă de rezolvarea a problemelor minorităților din Serbia.

Atunci, la Consiliul Afaceri Generale din 1 martie 2011, România  a blocat discuțiile cu privire la începerea negocierilor de aderare.

Domnul Diaconescu a avut acest mandat. Consiliul Afaceri Generale a fost suspendat de circa patru ori, dar noi ne-am menținut poziția si până când Serbia nu a  semnat un acord cu România cu privire la drepturile minorității românesti din Sebia, nu s-au deblocat lucrurile.

Iohannis a dormit liniștit, iar Serbia începe negocierile de aderare fără a aplica în totalitate acordul încheiat cu Romania privind minoritățile.

Romania n-a mai cerut Bruxelles-ului sa urmareasca respectrea drepturilor minoritatilor romanesti din Serbia.

Si ma refer in mod deosebit la românii din Valea Timocului care nici nu sunt recunoscuti ca minoritate romaneasca, n-au dreptul la biserica si slujba in limba romana, nici nu au dreptul la presa, nici la televiziuni,  nu le sunt recunoscute drepturile, desi mare parte dintre ei se recunosc a fi vlahi-romani.

Acesta este un alt mare succes de politică externă. Este un mare pas înapoi făcut de politica externa romaneasca facut  sub mandatul domnului Iohannis.

Vă asigur că, dacă aș fi fost președinte, Nariskin nu ar fi vorbit de la tribuna de la care a vorbit Iohannis zilele trecute, de la tribuna parlamentului.

Acest lucru  nu s-ar fi putut întâmpla pentru că el e interzis pe teritoriul UE. Marele făcător al politicii externe, cel care ne-a scos din izolare,  a reușit să vadă cu ochii lui cum Nariskin ne dă lecții la București”.

Si pentru ca discutam de „izolarea” sustinuta de presedintele Iohannis, i iaduca aminte ca in madatul meu Romania a semnat Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI  cu Statele Unite, Parteneriatul Strategic cu Coreea de Sud, Parteneriatul Strategic cu Turcia, Parteneriatul Strategic cu Franta, cu Marea Britanie si multe altele.

N-am inteles de ce s-a plimbat dansul tot anul trecut, ca n-am vazut evolutii in consolidarea pilonilor deja construiti in politica externa romaneasca pana in decembrie 2014.

Si pentru că cu dansul ne-am dezizolat, a reusit sa inghita povestea cotelor stabilite de Comisia Europeana in privinta refugiatilor, lucru pe care il consider si cum inadmisibil.

Romania nu are de ce sa fie parte a unui mecanism care nu este prevazut in tratatele Uniunii, neprevazut in Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeana.

Si pentru ca ne-am dezizolat, dupa mintea dlui Iohannis, dincolo de slabiciunea cu cotele de migranti, dl Iohannis a mai reusit o boacana total in defavoarea Romaniei.

La Consiliul din martie 2015, s- discutat Uniunea Energetica, care vizeaza energia electrica si gaze.

Va rog sa va uitati la art 2, litera d, din concluziile Consiliului din martie, si veti vedea ca Romania a acceptat sa se faca toata teoria Uniunii Energetice, dar a acceptat si sa faca jocul unor tari care au relatii netransparente cu Federatia Rusa, lasand ca in concluzii sa se introduca  o fraza care vorbeste despre Uniunea Energetica dar si depsre confidentilatea preturilor la care fiecare tara achizitioneaza gaz.

Acest lucru este exact ce-si doreau 2-3 tari din interiorul UE,   favorite ale Moscovei, si care permit in continuare sa se utilizeze gazele, energia, ca parghie de influenta politica impotriva tarilor mai putin disciplinate in raporturile cu Rusia.

Consider ca aceasta a fost, dupa acceptarea naiva a cotelor, cea mai mare eroare pe care Romania a facut-o de cand este membra a UE.

Batalia pe care eu am dus-o cativa ani a fost da, Uniune Energetica, dar toate statele sa raporteze la CE preturile de achizitie, pentru a putea fi reglate si pentru a putea discuta de o piata concurentiala corecta.

Daca Romania importa gaze, dau un exemplu, teoretic, cu 400 $ mia de metri cubi, iar Germania cu 200$ mia de metri cubi, despre ce piata concurentiala vorbim?

Si atunci, un presedinte roman, care a trecut de perioada cand Romania avea cel mai ridicat pret de import la gaze, ca masura de retorsiune pentru indisciplina fata de Moscova, cum accepti sa ramana confidentiale preturile la gaze, cand vorbi, de Uniunea Energetica in interiorul Uniunii Europene?

V-am dat cateva exemple din care rezulta sa nu ai atata influenta incat sa spui: asta nu trece de mine, este inadmisibil.

Peste mine n-ar fi trecut niciodata o asemenea formulare in Consiliul European, o formulare care dezavantajeaza Romania.

Si,  pentru a se ajunge la apogeul activitatii de politica externa a dlui presedinte Iohannis, eu nu mi-am permis niciodata sa abandonez interesul tarii mele, de a o reprezenta, cu greutatea unui ales direct de romani in Consiliul European.

Dansul este atat de preocupat, incat la un Consiliu la care sunt teme de politica externa nu participa si-l delega pe premier care nu are aceste responsabilitati.

Temele acestui Consiliu la care participa Ciolos sunt legate de migratie, de terorism, de  referendumul de iesire din UE a Marii Britanii, de Siria.

Toate sunt teme care sunt in atributiunile presedintelui Romaniei.

Iar domnia sa nu numai ca nu ne reprezinta, pur si simplu abdica, de la a-si exercita in mod direct, cu responsabilitatea celui ales direct, de la atributiunile pe care i le da Constitutia.

Si atunci, cat tupeu trebuie sa ai ca sa spui ca Romania a fost izolata si a venit tu s-o dezizolezi?

As trece si la cateva chestiuni interne, ma refer in primul rand la buget.

Este bugetul lui Victor Ponta, nu inteleg care e deosebirea intre ce a facut Victor Ponta si ce au facut tehnocratii.

Guvernul a urmat intocmai instructiunile celor doua partide politice, PSD si PNL, a fost votat fara amendamente care sa schimbe cumva viziunea celor doua partide.

Bugetul are doua caracteristici extrem de grele.

Investitiile sunt de numai 5,1% din PIB, in timp ce comparand cu cel mai greu an de criza, 2010, atunci investitiile au fost de 6,8% din PIB si ne-au permis sa mentinem somajul la o cota acceptabila.

A doua, reprezinta un pas inapoi, aratand ca tehnocratii sunt pregatiti sa faca orice, numai sa stea pe scaunele de acolo, deficitul bugetar.

Daca anul acesta trebuia sa avem un deficit de 1.2%, iata ca tehnocratii reusesc sa-l duca la 2,95%. Este o decizie prin care noi indepartam Romania de atingerea obiectivului de a intra in euro-zona, in conditiile in care Europa are tendinta de separare a zonei euro, de zona non euro.

Si ridicolul situatiei este ca vin tehnocratii si vor avea un deficit mai mare decat l-au avut politicienii.

Cred ca defictul cu care vom incheia anul acesta va fi 1,5%, si vin tehnocratii si-l fac 3%.

De la tehnocrati te astepti sa inteleaga ce se intampla cand doua trenuri sunt pe aceeasi linie si merg din directii opuse unul catre altul, fara sa reduca viteza nici unul.

Cand reduci fiscalitatea si cresti si salariile n-ai cum sa ai decat o mare coliziune pentru anul 2017.

Si cred ca pentru tehnocrati a fost mai scumpa ideea de a fi ministri, decat de a servi tara.

Valabil si pentru politicieni, nu numai pentru tehnocrati.

De asemenea, critic sever reintroducerea pensiilor speciale.

Dupa instalarea guvernului Ponta a fost o adevarata avalansa a distrugerii legii pensiilor pe care am considerat-o echitabila, chiar daca neagreata de toate categoriile socio-profesionale. Si anume, pensia functie de contributie, la toata lumea. Fara pensii speciale.

Singurul neacceptat de CCR a fost sistemul de pensii pentru justitie, care a ramas neatins, cu pensiile speciale, de buna seama meritate.

In rest, toate pensiile trecusera in conformitate cu contributia pe care au avut-o de-a lungul carierei.

A venit guvernul Ponta, a inceput sa reintroduca pensiile speciale si s=a ajuns si la faza ultima, pensiile pentru parlamentari.

Cred ca este o abordare gresita, o abordare care mareste deficitul fondului de pensii de la 18,5 miliarde la peste 22 de miliarde.

Tot acest deficit va fi acoperit cu bani care se vor lua de la dezvoltarea Romaniei, din bani de la investitii si din bani care se vor imprumuta.

Ca de altfel si cresterile de salarii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Opinia dvs.