Deputatul Doru Petrișor Coliu despre reorganizarea I.C.R. în anul Centenar

COMUNICAT DE PRESĂ
Reorganizarea I.C.R. în anul Centenar

Președintele I.C.R. doamna Liliana Țuroiu pierde cu reorganizări consumatoare de timp, orchestrate într-o manieră opacă, anul Centenarului Marii Uniri.
Cunoscând tipul de abordare pe care doamna Liliana Țuroiu o are față de organele de presă din țară, precum și felul în care operează instituțiile de stat, fie ele administrative sau culturale, sunt sceptic în ceea ce privește reorganizarea pe care președintele I.C.R., a invocat-o pe pagina de internet a instituției și o privesc mai degrabă ca pe un tip de acțiune venită la comandă politică, care nu face cinste niciunei instituții, darămite uneia cu profil cultural, fiind convins că până acum ar fi făcut-o publică dacă era ceva demn de laudă.
În calitate de membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării am urmărit cu interes activitatea pe care I.C.R. depusă în slujba românilor de pretutindeni, ca parte a misiunii stabilite prin lege.
Aflându-mă zi de zi printre comunitățile de români din diaspora, pot spune că am apreciat proiectele inițiate care apără interesele acestora și contribuie la ridicarea lor din punct de vedere cultural, moral și identitar.
În timp am observant că proiectele susținute de rețeaua de I.C.R.-uri din străinătate nu au avut ca public țintă românii stabiliți în afara granițelor, ci s-au adresat cu precădere străinilor ca manieră de a exporta cultura românească la nivel international, proiectele inițiate de organizațiile de români fiind refuzate sau pur și simplu ignorate de către cei ce lucrează în rețeaua de ICR-uri din Italia și Spania.
Cu toate acestea, peste 25 de mii de oameni, în ultimii 3 ani, au putut beneficia de evenimente cu caracter cultural care le-au adus aminte că identitatea lor este cea românească, și că încă au o casă numită România, lucru posibil făcut posibil de către angajații Direcției Românii din Afara Granițelor care nu a uitat de ei, și nu i-au considerat cetățeni de rangul al doilea.
Din nefericire, chiar și aceste proiecte derulate se dovedesc a fi insuficiente, atât ca impact psihologic, simbolic, cultural, cât și financiar. Numai în Spania și Italia își câștigă traiul peste 2,5 milioane de români, care așteaptă să vadă că nu doar banii cu care cotizează în România contează, ci că au ei înșiși valoare, în calitate de cetățeni români.
Consider ca anul 2018 este unul pe care ar trebui să îl celebrăm printr-o abundență nemaivăzută de proiecte care redau demnitatea românilor! M-aș bucura să constat o strategie care să vină în sprijinul românilor de pretutindeni, m-aș bucura să citesc în presă un comunicat din partea instituției prin care se anunță schimbarea strategiei I.C.R. în sensul reîntoarcerii atenției către românii de pretutindeni, m-aș bucura, de asemenea, să se anunțe public că se alocă sume aflate la un maxim istoric pentru proiectele destinate românilor de pretutindeni!
Astfel, în calitate de deputat al românilor din Diaspora și membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării o rog pe doamna președinte a Institutului Cultural Român să îmi răspundă la câteva întrebări punctuale:
1. Ținând cont că suntem în anul Centenar, va crește numărul de specialiști care să lucreze pentru proiecte destinate românilor din afara granițelor, o obligație legală și morală pentru I.C.R.?
2. Ținând cont că suntem în anul Centenar, va crește bugetul singurei structuri care se adresează comunităților de români de pretutindeni astfel încât să poată avea un impact mult mai ridicat și un efect îndelungat?
3. Ce presupune mai exact această reorganizare instituțională și reechilibrarea resursei umane, și cum poate beneficia comunitatea de români din afara granițelor de pe urma ei?
4. Cum va modifica tipul de activitate depusă de ICR-urile din afara României astfel încât beneficiarii proiectelor și al finanțărilor să nu mai fie aproape exclusiv străinii, ci și conaționalii noștri din afara granițelor?
5. Care este strategia de finanțare pe care a adoptat-o și care sunt tipurile de proiecte aprobate sau în curs de aprobare pentru anul 2018 pentru românii din diaspora?

Doru Petrişor Coliu
Deputat Circumscripţia electorală nr. 43 – Diaspora

Lasă un comentariu