Deputatul PMP Eugen Tomac a sesizat CCR cu privire la norma de reprezentare a românilor din diaspora

Preşedintele executiv a PMP, deputatul Eugen Tomac a declarat, vineri intr-o conferință de presă, că a sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea normei de reprezentare a cetăţenilor români care locuiesc peste hotare

Institutul Frații Golescu a solicitat în instanță anularea actului administrativ normativ reprezentat de Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 8/2016 pentru aprobarea modelelor cererilor de înscriere în Registrul electoral / Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 500 din 21 martie 2016, cu privire la registrul electoral al cetățenilor români de peste hotare.

În calitate de deputat în Parlamentul României, ales în circumscripția electorală nr.43 Diaspora, sesizând o serie de nereguli care s-au produs în Comisia comună de elaborare a Codului Electoral, am intervenit în acest proces și am ridicat excepția de neconstituționalitate cu privire la norma de reprezentare a cetățenilor români care locuiesc peste hotare.

Astfel, majoritatea din Comisia de elaborare a Codului Electoral, formată din reprezentanții PNL și PSD, nu a avut la bază o fundamentare solidă, așa cum este consacrată de jurisprudența Curții Constituționale a României, cu privire la stabilirea numărului mandatelor de senatori şi deputaţi pentru circumscripţia românilor cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Conform statisticilor oficiale ale statului român, în urma recensământului din 2011, peste hotare avem în evidență peste  727.540 de cetăţeni români. Conform art. 5 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Pentru alegerile parlamentare din 2016, numărul locuitorilor care se iau în calcul este cel al populaţiei după domiciliu la data de 1 ianuarie 2015.

Raportând acest număr aproximativ la rezultatele recensământului din 2011 , conform căruia numărul persoanelor temporar absente (sub 12 luni), plecate în străinătate, era de 385.729 de cetăţeni români, iar numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate (12 luni şi peste) era de 727.540 de cetăţeni români, se ridică şi mai mult un semn de întrebare referitor la modul în care a fost fundamentat numărul cetăţenilor români cu domiciliul în afara ţării, în scopul stabilirii numerelor de mandate în Parlament pentru circumscripţia acestora.

Ieri, 24 noiembrie 2016, Curtea de Apel București a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate privind norma de reprezentare a cetățenilor români care locuiesc peste hotare, pe care am formulat-o, și a fost sesizată Curtea Constituțională a României, care trebuie să pronunțe cu maximă celeritate asupra acestor aspecte de neconstituționalitate, altfel alegerile parlamentare din data de 11 decembrie se vor desfășura într-un climat de suspiciune și de nereguli, care afectează bunul mers al democrației.

De asemenea, lipsa de fundamentare a Legii 208/2015 sub aspectul normei de reprezentare a cetățenilor români care locuiesc peste hotare, a fost sesizată și de către Consiliul Legislativ, care precizează că: „Referitor la dispoziţiile art. 5 prin care se stabileşte numărul de mandate de deputaţi şi senatori dintr-o circumscripţie electorală prin raportare la norma de reprezentare, nu se înţelege cum s-a stabilit un număr de 4 deputaţi şi 2 senatori în cazul circumscripţiei electorale nr. 43, cea pentru cetăţeni români cu domiciliul în afara ţării, în lipsa unei cifre oficiale exacte a numărului cetăţenilor români cu domiciliul în afara graniţelor ţării. Este de analizat dacă nu se creează o discriminare între cetăţenii din circumscripţiile electorale constituite pentru cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei din circumscripţia constituită pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara României, ponderea votului acestora fiind diferită în funcţie de domiciliu sau reşedinţă.”

Opinia dvs.