PMP propune vot prin corespondenţă începând cu prezidenţialele de anul viitor


Deputații Partidului Mișcarea Populară au depus miercuri, în Parlament, o inițiativă legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. „Au trecut mai bine de doi ani de când Liviu Dragnea promitea cu patos în plenul Parlamentului că va realiza un proiect de lege privind votul prin corespondență și în cazul alegerii Președintelui României. Evident, a minţit. Un astfel de proiect nu este nici măcar în planul social-democraţilor. De aceea, am preluat noi, Partidul Mișcarea Populară, sarcina de a facilita desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului electoral, prin introducerea unei măsuri complementare votului tradiţional prin prezentare la urne, a declarat Eugen Tomac, liderul deputaţilor PMP.

 

 

În prezent, prin modul de organizare a alegerilor, cu un număr insuficient de secții de votare, aflate la distanțe de sute sau chiar mii de kilometri de oraşul de rezidenţă, statul român îngrădește diasporei în mod brutal și neconstituțional dreptul de vot. Prin urmare, propunerea legislativă amendează Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României și introduce posibilitatea, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, de a vota prin corespondenţă şi în cadrul alegerilor Preşedintelui, nu doar în cazul alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților (Legea nr. 208/2015).

„Procedura de desfășurare a procesului de vot prin corespondență pe care o propunem este mult simplificată față de cea valabilă în prezent pentru alegerea prin corespondență a parlamentarilor și debirocratizează întreaga mașinărie electorală, făcând, totodată, imposibilă, fraudarea votului. Nu este vreun moft al nostru. Avem exemple de bună practică în state dezvoltate precum SUA, Germania, Italia, Spania sau Elveția. Garantarea, pentru toţi cetăţenii români, indiferent unde locuiesc, a dreptului constituţional la vot este una dintre cele mai importante obligaţii ale statului român”, a punctat Eugen Tomac.

Concret, procedura de vot este următoarea:

1. Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă se realizează pe baza unei cereri care se poate depune personal sau prin poştă, inclusiv prin cea electronică, către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă. Printr-o singură cerere, alegătorul poate opta fie pentru votarea prin corespondență, fie pentru votarea la secția de votare din străinătate. Cererea se poate depune încă de la 1 ianuarie a anului în care au loc alegeri la termen pentru Preşedintele României, inclusiv prin poşta electronică. Opțiunea exprimată prin cerere rămâne valabilă în continuare la toate alegerile la termen pentru Președintele României, până la schimbarea opțiunii sau a datelor cu caracter personal.

Inițiativa elimină obligația de a completa declarațiile pe propria răspundere din sarcina alegătorului, atât din țară, cât și din diaspora, această obligație nemaifiind necesară prin asumarea de către stat a implementării şi gestionării Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare.

2. Ulterior înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, alegătorul primește o scrisoare care conține documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă pentru primul și al doilea tur de scrutin:
a. un plic exterior, prevăzut cu elemente de siguranţă care asigură sigilarea acestuia, autoadresat, pe care sunt imprimate „Vot prin corespondență pentru primul tur de scrutin” (respectiv „Vot prin corespondență pentru al doilea tur de scrutin”), în care se află:
– un plic interior, prevăzut cu elemente de siguranţă care asigură sigilarea acestuia, care cuprinde un buletin de vot prin corespondenţă prevăzut pe prima pagină cu menţiunea “Buletin de vot prin corespondenţă pentru primul tur de scrutin” (respectiv, Buletin de vot prin corespondenţă pentru al doilea tur de scrutin) și un autocolant cu menţiunea “VOTAT”;
– un certificat de alegător pentru primul tur de scrutin (respectiv, al doilea tur de scrutin), care conține declaraţia alegătorului prin corespondență privind exercitarea în mod direct, secret și liber a dreptului de vot;
– instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot;

Sub aspect procedural, conform inițiativei, alegătorul prin corespondență efectuează următorii pași:

1. lipeşte autocolantul cu menţiunea “VOTAT” pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
2. introduce buletinul de vot în plicul interior, pe care îl sigilează;
3. completează certificatul de alegător;
4. introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, pe care îl sigilează;
5. depune plicul exterior la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora, până cel mai târziu în preziua alegerilor, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

Aceiaşi paşi se repetă şi în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin.

Întregul proces de votare prin corespondență este gratuit pentru alegător, cheltuielile fiind suportate de la bugetul de stat.

„Dacă cineva are dubii în legătură cu importanța și, mai ales, necesitatea impulsionării interesului pentru participarea la alegerea prezidențiale, e suficient să spun că prezența la urne pentru alegerea Președintelui României a înregistrat un declin puternic, de la 86,19% în 1990 la 53,17% în 2014. Constituția României garantează dreptul la vot tuturor cetățenilor români. Prin urmare, statul român trebuie să le asigure instrumente juridice eficace moderne pentru a-l putea exercita”, a conchis liderul grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac.

Lasă un comentariu