PMP – Retrospectiva 2017

Partidul Mişcarea Populară, rămas şi în 2017 sub conducerea senatorului Traian Băsescu, s-a manifestat ca partid de opoziţie, poziţionându-se nuanţat alături de PNL şi USR pe subiectele majore ale anului, precum legile bugetului sau legile justiţiei.

PMP a vizat, în plan parlamentar, şi impunerea pe agendă a mai multor proiecte de lege, dar rezultatele au fost minore, având în vedere ponderea partidului în Legislativ.

Totodată, aleşii PMP au desfăşurat o serie de acţiuni care au vizat drepturile etnicilor români din Ucraina şi relaţia cu Republica Moldova. Pe această temă, partidul s-a implicat în susţinerea unui curent unionist, atât prin colaborarea încheiată cu o nouă formaţiune creată la Chişinău, PUN, cât şi prin mai multe deplasări ale lui Traian Băsescu la Chişinău şi în diverse regiuni ale Basarabiei istorice.

În privinţa politicii interne de partid, PMP a căutat să se întărească la nivelul organizaţiilor locale, dar a amânat organizarea unui congres care să aleagă noi structuri centrale ale formaţiunii.

* PMP, atac constant în Parlament la adresa coaliţiei PSD+ALDE

PMP criticat guvernarea PSD-ALDE încă de la formarea Cabinetului Sorin Grindeanu. Preşedintele executiv al PMP, Valeriu Steriu declara, pe 4 ianuarie, în plenul Parlamentului, că partidul său nu votează guvernul Grindeanu deoarece “nu are personalitate, expertiză, va împinge România înapoi, iar programul de guvernare este un exerciţiu de imagine, populist”.

La proiectul de buget pe 2017, parlamentarii PMP au depus 324 de amendamente, cele mai multe dintre acestea referindu-se la programele naţionale finanţate de către MDRAPFE, mai exact la dezvoltarea infrastructurii de transport şi a utilităţilor publice, dar şi la adoptarea unor măsuri pentru sprijinirea Diasporei, sau la modernizarea infrastructurii din Sănătate şi Educaţie. La dezbaterile pe buget din februarie 2017, Traian Băsescu afirma că acesta este unul “riscant”, bazat pe o creştere “imprudent” luată în calcul şi care “sacrifică investiţiile private”.

În împrejurările crizei politice din PSD care a dus la căderea Guvernului Grindeanu, PMP a infirmat zvonurile că ar fi urmat, într-o formulă sau alta, să susţină un nou Cabinet PSD. Traian Băsescu afirma, în acel context, că formaţiunea sa nu va susţine o moţiune de cenzură a PSD împotriva propriului guvern. “Nu intenţionăm să ne implicăm în niciun fel în această afacere politică de casă”, a spus Băsescu. Deputatul Liviu Balint a fost chiar exclus din partid pentru că a votat pentru moţiunea de cenzură, preşedintele executiv al formaţiunii, Eugen Tomac, numindu-l pe Balint “maidanez politic”şi cerându-i demisia din funcţia de parlamentar.

După demiterea Guvernului Grindeanu, PMP a fost singurul partid de opoziţie care a propus un premier la consultările de la Cotroceni – europarlamentarul Siegfried Mureşan. Traian Băsescu afirma că acesta reprezintă “generaţia Macron, dar şi generaţia Trudeau, din Canada”. Atunci când premierul desemnat la acel moment, Mihai Tudose, a venit în Parlament cu echipa sa de miniştri, Băsescu a anunţat că senatorii şi deputaţii PMP se retrag de la audierile din comisii şi nu vor participa nici la şedinţa de învestire a Cabinetului Tudose, pentru că este vorba de un guvern “care produce şoc şi groază”.

Atitudinea PMP faţă de Guvernul Tudose a rămas aceeaşi şi în noiembrie, când liderii partidului au anunţat că vor susţine moţiunea de cenzură propusă de PNL. Eugen Tomac a punctat, însă, la momentul respectiv, că pentru a fi un demers serios, moţiunea trebuie însoţită de o propunere alternativă pentru postul de premier.

La dezbaterile din plen, pe 23 noiembrie, Traian Băsescu l-a propus din nou majorităţii parlamentare, ca premier, pe europarlamentarul Siegfried Mureşan. El a atras atenţia că “Programul Dragnea-Vâlcov va duce ţara într-o situaţie extrem de dificilă”.

PMP s-a remarcat şi la dezbaterile parlamentare pe proiectul de buget pentru 2018. Senatorii şi deputaţii partidului nu au votat bugetul, dar au depus 3.318 amendamente solicitând PSD “să adapteze bugetul ţării la realităţile României, să nu risipească banii românilor doar pe programe ce încurajează nemunca şi să aloce fonduri către domeniile a căror dezvoltare ar putea aduce mai multă prosperitate ţării”.

*PMP , iniţiator, coautor sau susţinător al unor moţiuni simple, toate respinse

Pe 12 iunie, PMP a iniţiat, cu sprijinul USR, o moţiune simplă pe Sănătate în care a anunţat că va cere demisia ministrului Florian Bodog, acuzând “haosul” din domeniu. Moţiunea iniţiată de PMP a fost amânată la dezbatere şi vot în Parlament, având în vedere că spre finalul lunii iunie, Guvernul Sorin Grindeanu a fost demis.

Ulterior, pe 10 octombrie, deputaţii PMP au mai susţinut cu semnături o nouă moţiune simplă pe Sănătate, intitulată “PSD dăunează grav sănătăţii”, iniţiată de PNL şi USR, iar pe 31 octombrie PMP s-a alăturat PNL şi USR, la Senat, în susţinerea moţiunii simple împotriva ministrului de Finanţe, intitulată “Finanţista ministrului Mişa – un film prost despre faliment cu acces gratuit”.

*Traian Băsescu a revenit cu iniţiativa reducerii numărului de parlamentari la 300

Deputaţii PMP au acuzat, pe 14 februarie, recrearea unei majorităţi PSD-PNL, în condiţiile în care plenul a respins o iniţiativă legislativă a formaţiunii privind reducerea numărului de parlamentari la 300, aşa cum s-a decis prin referendumul din 2009.

 

În aceeaşi zi, Eugen Tomac a acuzat faptul că “majoritatea parlamentară” formată din PSD, PNL, ALDE şi UDMR “mimează” dorinţa de reformare a sistemului medical românesc, după ce a respins proiectul de modificare a Legii Sănătăţii depus de către PMP.

O lună mai târziu, PMP reuşeşte o primă victorie în Parlament: Camera Deputaţilor a aprobat instituirea zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, ca sărbătoare naţională, propunerea legislativă în acest sens fiind iniţiată de deputatul Eugen Tomac.

O altă iniţiativă care vizează strângerea legăturilor cu Republica Moldova a fost proiectul autostrăzii Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, depus pe 16 mai de PMP şi cu susţinerea reprezentanţilor celorlalte partide.

Pe 21 septembrie, senatorul Traian Băsescu a propus, printr-o iniţiativă legislativă, desfiinţarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN) “ca instituţie bugetară”, prin abrogarea legii de organizare şi funcţionare a acestei instituţii.

*PMP faţă în faţă cu OUG 13 şi legile justiţiei

Pe 1 februarie, preşedintele PMP a declarat că parlamentarii partidului vor susţine cu semnături moţiunea de cenzură iniţiată de liberali la adresa Guvernului Grindeanu urmare a adoptării OUG 13/2017 de modificare a Codurilor penale. “Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România”.

Băsescu a propus, pe 8 februarie, la dezbaterile pe moţiunea de cenzură iniţiată de PNL-USR şi semnată şi de parlamentari PMP, ca Parlamentul să respingă atât ordonanţa fostului ministru tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună, cât şi pe cea a ministrului PSD, Florin Iordache, privind modificarea legislaţiei penale, iar Legislativul să-şi asume modificarea şi punerea în aplicare a tuturor deciziilor CCR cu privire la neconstituţionalitatea articolelor din Codul penal.

În plus, pe 23 februarie, liderul PMP a susţinut necesitatea înfiinţării unei comisii în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare şi care să aibă drept scop aducerea Codului penal şi a Codului de procedură penală la zi, inclusiv prin introducerea prevederilor Directivei 343 a UE.

Pe de altă parte, la începutul lui octombrie, Traian Băsescu, caracteriza, drept “perfectibile” propunerile de modificare a legilor Justiţiei făcute de ministrul Tudorel Toader. Două luni mai târziu, însă, PMP a anunţa că va vota împotriva oricărei legi cu privire la Justiţie, avizată prin raport favorabil de comisia specială condusă de către deputatul Florin Iordache.

În zilele de 18 şi 19 decembrie, parlamentarii PMP au părăsit lucrările din plenul Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului la dezbaterile şi votul pe legile justiţiei, acuzând promovarea acestor acte normative “fără o dezbatere reală”.

*PMP, preocupat de soarta comunităţii româneşti din Ucraina şi implicat în obiectivul unirii cu Basarabia

Pe 7 septembrie PMP a cerut Guvernului să facă de urgenţă demersurile necesare pentru a stopa închiderea şcolilor româneşti din Ucraina, exprimând, prin Eugen Tomac, “indignarea şi revolta” cu privire la legea educaţiei adoptată de Parlamentul Ucrainei, “care închide şcolile româneşti, desfiinţând dreptul a jumătate de milion de români din Bucovina de Nord, Maramureşul istoric şi Basarabia de Sud (regiunea Odessa) la educaţie în limba maternă”. De altfel, câteva zile mai târziu, PMP a solicitat convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Ucraina să reconsidere adoptarea noii legi a Învăţământului.

Un alt demers în acest sens a fost făcut pe 28 septembrie, când deputaţii PMP Eugen Tomac şi Constantin Codreanu au transmis o scrisoare Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE solicitând intervenţia în privinţa rezolvării inechităţilor create de Ucraina prin adoptarea noii Legi a învățământului.

Deputatul Codreanu i-a cerut pe 13 octombrie ministrului ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, la o întâlnire organizată în Parlamentul României, predarea materiilor în limba română maternă în şcolile românilor din Ucraina.

* PMP, implicat în Republica Moldova

Pe 5 ianuarie presa din Republica Moldova a anunţat că fostul ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Şalaru, s-a întâlnit la Bucureşti cu fostul preşedinte al României Traian Băsescu, discuţiile vizând necesitatea înfiinţării unui nou partid politic care să se opună încercărilor Federaţiei Ruse de a transforma Republica Moldova într-o enclavă. Jumătate de an mai târziu, Băsescu a fost ales preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale (PUN) din Republica Moldova, la propunerea preşedintelui executiv al formaţiunii, Anatol Şalaru. Politicianul moldovean afirma atunci că funcţia de preşedinte al partidului rămâne vacantă până când lui Băsescu îi va fi restabilită cetăţenia Republicii Moldova.

Pe 25 iunie PMP a semnat un protocol de colaborare cu PUN, cele două partide având ca obiectiv politic unirea Republicii Moldova cu România, anunţa atunci Traian Băsescu.

În ultimele luni, Băsescu a făcut numeroase vizite în Republica Moldova unde a avut întâlniri cu politicieni, autorităţi locale, ONG-uri unioniste, a participat la diverse emisiuni TV şi radio unde a promovat unirea cu România.

*Congresul PMP, aşteptat în 2017, nu a mai avut loc

Pe 5 ianuarie, Colegiul Naţional al Partidului Mişcarea Populară a decis schimbarea din funcţie a 19 preşedinţi de organizaţii judeţene, urmare a rezultatelor obţinute la alegerile parlamentare. În februarie, fostul şef de stat anunţa că îşi încheie ”misiunea politică” în fruntea PMP şi că va declanşa ”procedurile de predare a ştafetei”. A doua zi, el a revenit cu precizări, declarând că nu intenţionează să demisioneze din fruntea partidului, ci pregăteşte o predare graduală a ştafetei la nivelul conducerii formaţiunii, care va culmina cu un congres al partidului.

Acesta a fost anunţat pentru 21 octombrie, dar PMP nu a reconfirmat că evenimentul ar mai avea loc anul acesta

Liderii PMP au dezminţit, în cursul acestui an, unele informaţii apărute în spaţiul public privind fuziuni sau colaborări cu alte partide, cum ar fi o posibilă fuziune cu PNL sau o colaborare cu nou înfiinţata formaţiune Pro România din care face parte fostul premier Victor Ponta.

 

Text preluat, sursa:  AGERPRES/ (AS – autor: Daniel Florea, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)

Alte evenimente de pe parcursul anului 2017

Participarea unei delegatii a PMP, in Malta,  la Congresul Partidului Popular European

Castigarea de catre PMP a primariei Poeni, Teleorman, la alegerile partiale din luna iunie. Succesul este de remarcat prin faptul ca PMP a reusit sa-l inviga pe Dragnea in propriul fief.

Parlamentarii PMP au depus in acest prim an de mandat un numar semnificativ de initiative legislative. Avand in vedere ca PMP este totusi partid de opozitie, cu doar 24 de parlamentari, 16 deputati si 8 senatori, a reusit in final de an treaca de Parlament initiativa legislativa denumita si Legea Colectiv.

Pe parcursul anului au avut loc alegeri in majoritatea organizatiilor interne, judetene si locale,  ale PMP

In luna septembrie a avut loc Scoala de vara a OT PMP, cu peste 500 de participanti.

S-au organizat doua Scoli de comunicare, la Barsana in Maramures si Olimp, Constanta

Lasă un comentariu