Poziția PMP în privința legilor justiției propuse de ministrul Tudorel Toader

În privința legilor Justiției, poziția PMP este foarte clară. Susținem varianta propusă de cei 8 magistrati din CSM și nu varianta prin care s-a dat vot negativ de către cei 10 procurori și judecători prin care se respinge, practic, orice legat de pachetul de modernizare a Justiției pe care l-a transmis Tudorel Toader.

Cei 10 au acționat la ordinul procurorului general care a făcut în CSM un apel la solidaritatea Consiliului pentru respingerea, pentru votul negativ al acestor legi. Noi suntem de partea celor 8, 6 judecatori si 2 reprezentanti ai societatii civile

Propunerile pe care le-a facut ministrul Tudorel Toader sunt perfectibile. Acesta a fost mesajul celor 8.

 

 

Ce sustine PMP

 

PMP susține propunerea privind majorarea criteriilor de vechime pentru accederea în funcția de judecător sau procuror. 

Suntem de acord cu acest lucru cu atât mai mult cu cât este un subiect care poate fi discutat. Dar este extreme de corect să spui că nu poți să fii judecător de tribunal până nu ai stat 7 ani într-o judecătorie. Că nu poți să fii judecător de Curte de Apel până când nu ai făcut 10 ani de serviciu în justiție, adică judecătorie, tribunal, practic să ai 10 ani de serviciu. Că nu poți să fii judecător de Înaltă Curte până nu ai 18 ani de vechime în justiție, deoarece dincolo de  știință de carte, experiență în magistratură, în meseria de judecător, și experiență de viață sunt determinante pentru că un judecător de Curte de Apel sau Înaltă Curte să dea o decizie corectă. Nu numai experiență profesională ci și experiență de viață sunt lucruri pe care un judecător trebuie să le aibe când spune unui om “Tu mergi 20 de ani de inchisoare”

Cu certitudine judecătorii din CSM mai pot discută cu ministerul, cu ministrul Toader să ajusteze niște cifre.

De asemenea nu poți să lucrezi la un parchet special, cum e DICOT sau DNA fără să ai fii procuror cu 8 ani vechime. Nu poți să aduci procurori cu 2 ani vechime selectați într-un interviu.

De aceea credem că majorarea termenelor, a vechimii este corectă.

 

 PMP este de acord  cu propunerea referitoare la faptul că secțiile de judecători și procurori să facă analiză separat asupra unui judecător sau procuror acuzat de abateri disciplinare. 

Suntem de accord că atunci când este vorba de abaterea unui procuror decizia să o ia secția de procurori și nu plenul CSM, pentru că sunt meserii diferite.  Meseria de procuror este total diferita de cea de judecator si invers. Lucrurile trebuie privite pe specialitati. La fel cum  un medic chirurg nu este totuna cu un oftalmolog, fiecare are specializarea lui. Deci si procurorii sunt o specializare judecatorii reprezinta alta specializare, de aceea trebuie sa faca separate analiza asupra unui judecator sau procuror.

 

PMP este de acord și cu modul în care abordează proiectul răspunderea judecătorilor și a procurorilor, introducând, pe langă rea credintă, și responsabilitatea pentru gravă neglijentă, dar și cu prescripția răspunderii magistraților la fel cu cea prevăzută în dreptul comun

Până acum, putea să fie acuzat un procuror și un judecător numai de rea credința, ori asta era foarte greu de demonstrat. Proiectul de lege menține reaua credința dar introduce și responsabilitatea pentru gravă neglijență. Adică atunci când procurorul  sau judecătorul  omit probe fundamentale care ar schimbă soartă unui om, Fie că vorbim de procese civile unde săracu așteaptă să-i fie facă o restituire de 5 hă de 20 de ani, sau procese penale, deci în mod categoric gravă neglijență este essential a fi penalizată.

Suntem de acord cu prescripția răspunderii magistraților în conformitate cu dreptul comun. Deci legile care se aplică oricărui cetățean în ceea ce privește prescripția, să se aplice și magistraților, fie procuror fie judecător.

În legislația actuală, la magistrați  prescripția vine la un an. Un om care a fost acuzat abuziv, îi trebuiesc câțiva ani că să-și demostreze nevinovăția, în instanțele românești sau la CEDO. Prescripția la un an practic îl face intangibil și pe procuror și pe judecător.

 

 PMP susține că un absolvent de drept care optează pentru meseria de judecător sau procuror  și da examen de  intrare în la Institutul Național al Magistraturii să aibe minim 5 ani de activitate în profesie. 

Adică să fi fost  în acești 5 ani avocat jurist consult sau alte profesii ce reclamă calificare juridică. Pentru că la 22 de ani termini facultatea, la 23 de ani și jumătate termini INM și la 24 de ani condamni pe viață. Trebuie puțină experiență înainte de a deveni judecător sau procuror și e bine să vezi și partea cealaltă a instanțelor.

 

PMP susține și că atunci când un procuror vrea să treacă judecător el „să o ia de la bază” și nu transfer liniar că și cum ar fi egal. 

Punctul nostru de vedere e că atunci când un procuror vrea să se facă judecător trebuie să o ia de la bază, dă examen și începe de la funcția de judecător de judecătorie, stă 8 ani, poate să ajungă la Tribunal dacă trece examenul, mai stă 2 ani, poate să ajungă la Curtea de Apel dacă trece examenul și așa mai departe.  Pentru că acest amestec între procurori și judecători este cel care decredibilizează chiar actul de justiție.

Cum îți imaginezi că ai în fată un judecător care luna trecută era procuror? Acel om ani în șir a fost obișnuit să vadă în față lui infractori, nu să impartă dreptate, ci să fie acuzator public. Ori judecătorul nu are rolul de acuzator public. Să fii judecător este cu totul altă meserie decât cea de procuror. De aceea susținem punctul de vedere că trecerea de la procuror la judecător nu se poate face decât luând-o de la bază și nu transfer liniar că și cum ar fi egal.

 

Cu ce nu este PMP de acord

 

PMP nu este de acord cu eliminarea șefului statului din procesul de numire al procurorilor.

Este adevărat că d-l profesor Toader spune că în Constituție se precizează că Parchetele activează sub autoritatea Ministerului  Justiției. Nu este justificată această formulare din Constituție că să eliminepe șeful statului.pentru că Ministrul  Justiției își manifestă autoritatea atunci când propune, și e problemă lui dacă o face prin concurs, așa cum recomanda MCV-ul , dacă o face că are întredere el în cineva dar își manifestă autoritatea pentru că președintele nu poate numi decât un candidat desemnat de Ministrul Justiției, în funcția de procuror general sau procuror șef DICOT sau procuror șef DNA sau adjuncții lor sau șefii de secții.

Însuși faptul că nominalizează funcțiile mari din Parchete este semnul recunoașterii prevederii constituționale că Parchetele lucrează sub autoritatea min justiției.

 PMP nu este de acord cu Inspecția Judiciară trecută la Ministerul Justiției. 

Inspecția judiciară trebuie să fie independentă iar garanția independenței ei este existența acestei inspecții înafară Ministerului Justiției și înafară CSM

Ceea ce noi propunem este că membrii Inspecției Judiciare să fie aleși de magistrați, cum se fac alegerile la CSM, să aibă un mandat de 9 ani și să fie o instituție independentă în afară CSM și a Ministerului Justiției. Sigur, aici viziunea noastră e că un om care candidează pentru funcția de inspector la Inspecția Judiciară să aibă cel puțin 18 ani de activitate, încât, la terminarea mandatului de 9 ani, să fie un om care iese la pensie. Asta îi va da independentă totală în deciziile pe care le va luă și, de aceea, susținem că ideea lui Tudorel Toader de a mută Inspecția Judiciară la Ministerul Justiției este una proastă”

 

 PMP nu este de acord să se înființeze în parchetul de pe lângă ÎCCJ o secție specială care să-i ancheteze pe judecători și procurori

Nu suntem de accord pentru că îi aduci pe judecători sub controlul Parchetului general. Judecătorii nu trebuie puși sub presiunea procurorulor

Soluția PMP este că inspecția  judiciară întocmește un dosar deinspectie pe care îl rpezinta CSM-ului. Inspecția judiciară trebuie să aibă în interiorul ei propriul system de validare a punctelor de vedere a  inspectorilor în așa fel încât atunci când fac  propunere de sancțiune disciplinară ea să fie validată de secția de procurori sau judecători a CSM-ului iar dacă este vorba de sancțiune penală se adresează direct ÎCCJ cu raportul concluzie al inspecției judiciare.

 

 În concluzie

Cei care au dreptate din CSM sunt cei 8, care au pierdut la vot. Și susținem idea că trebuie introduse  modificări în legislația justiției, că cea mai parte a modificărilor sunt necesare, chiar dacă mai trebuie discutate, cum ar fi acestea cu vechimea, dar avizul negative pe care l-a cerut procurorul general nu este soluția și a îngropat ani de muncă al asociatiiilor magistraților. Sunt ani în șir de când UNJR și AMR tot fac propuneri de îmbunătățire a legislației care vizează funcționarea justiției.

Opinia dvs.