Rezoluție OT PMP: Fără instituții independente, nu există nici democrație, nici justiție

 

În contextul dezbaterilor publice, Organizația de Tineret a Partidului Mișcarea Populară, reunită în ședința Colegiului Național din 02 iunie 2018 de la București, își exprimă îngrijorarea față de impactul deciziei Curții Constituționale a României în soluționarea conflictului între Președintele României și ministrul Justiției , remarcând efectele juridice, politice și sociale negative asupra funcționării sustenabile a statului român într-un cadru democratic.
Interpretarea Constituției României ar trebui să fie deasupra intereselor sau valorilor individuale sau de grup și să garanteze că instituția Curții Curții Constituționale rămâne garantul supremației Constituției, nu al contextelor politice de moment. La fel ca în cazul altor instituții, limitele Curții Constituționale stau în legea fundamentală, democrația, domnia legii, separația și echilibrul puterilor în stat fiind principii fundamentale.
Considerăm că decizia amintită schimbă fundamentele arhitecturii statului în care trăim, în special în relația dintre executiv și justiție, reducând independența reală și percepută a procurorilor prin subordonarea politică a acestora de Guvernul României, prin ministrul Justiției, și de de majoritatea parlamentară.
Imparțialitatea Ministerului Public și independența justiției sunt fundamente înrădăcinate în Constituție. Reamintim, în cazul amintit, avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii , garantul constituțional al independenței justiției, privind cererea de revocare formulată de ministrul Justiției, cerere de revocare aflată la baza conflictului.
Mai mult, autoritatea și legitimitatea Curții Constituționale sunt puternic șubrezite prin obligarea Președintelui României de a emite decretul de revocare din funcție. Imparțialitatea, profesionalismul și integritatea trebuie să fie piloni de bază în activitatea membrilor acestei instituții-arbitru într-o democrație.
În aceeași notă, rolul instituțional al Președintelui României este diminuat substanțial într-unul dintre domeniile în care Constituția României amintește partajarea competențelor, schimbând indirect natura regimului politic fără consultarea populației.
Evidențiem, contrar direcției acțiunilor interne, tabloul de bord privind starea justiției în statele membre ale Uniunii Europene , evaluare care remarca tendință generalizată în direcția unor parchete mai independente în UE, contrar subordonării acestora puterii executive. Mai mult, presiunea guvernelor și a politicienilor sunt considerate de cetățeni și de mediul de afaceri în majoritatea statelor membre UE ca fiind în topul motivelor pentru percepția lipsei de independență a justiției.
Pe baza ideilor expuse, ne exprimăm îngrijorarea față de creșterea creșterea deficitului democratic al României și de punerea sub semnul întrebării a independenței justiției și echilibrului între puteri. Credem că un astfel de deficit expune fiecare cetățean al acestei țări unor vulnerabilități și riscuri de abuzuri motivate politic, reducând în același timp încrederea într-o justiție capabilă să apere cetățenii.
Independența instituțiilor publice, separația și echilibrul puterilor reprezintă pași de bază spre o democrație consolidată în România și o piedică în calea autoritarismului, injustiției și fărădelegii.

București, 4 iunie 2018

Lasă un comentariu