România în Uniunea Europeană

2. România în Uniunea Europeană

13 aprilie 2005 – Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

25 aprilie 2005 – în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

1 ianuarie 2007 – România devine stat membru al Uniunii Europene.

  • – A fost stabilit un mecanism de cooperare şi verificare cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi de a remedia deficienţele grave în lupta împotriva corupţiei (faimosul MCV).

2.1. Categorii de beneficii ale apartenenţei la Uniunea Europeană

• Beneficii economice

  • o Fonduri europene
  • o Apartenenţa la cea mai mare piaţă unică din lume
  • o Protecţie la şocuri economice majore externe

• Beneficii sociale

  • o Dreptul la liberă circulaţie şi şedere

▪ Să se stabilească în străinătate

▪ Să călătorească

▪ Să studieze

▪ Să muncească în orice stat membru UE

▪ Să călătorească fără viză în cea mai mare parte a statelor lumii

  • o Securitate socială pe întreg teritoriul UE
  • o Protecţie în faţa discriminării pe criterii etnice, culturale, religioane sau sexuale
  • o Reducerea inegalităţilor şi decalajelor sociale

• Beneficii de ordin politic

  • o Reprezentare şi participare la decizie o Asumarea unor valori şi principii fundamentale: democraţie, stat de drept o Un nivel mai mare de responsabilitate

• Beneficii de securitate

  • o Protecţie în faţa unor eventuale agresiuni externe
  • o Premise pentru unitate în acţiunile diplomatice

2.2. Date și cifre

• PIB-ul României: în 2006 – 97,7 miliarde de euro; în 2018 – 202 miliarde de euro (mai mult decât dublu).

• Salariul mediu net: în 2006 – 866 de lei; în februarie 2019 – 2.933 de lei. 4

• Salariul minim pe economie: în 2006 – 330 de lei; în 2019 – 2080 de lei.

• Pensia medie: în 2006 – 374 de lei; în februarie 2019 – 1.181 de lei.

• Alocaţia pentru copii: în 2006 – 24 de lei; începând cu 2019 – 300 de lei pentru copii sub 2 ani şi 150 de lei pentru cei peste 2 ani.

• În cei 11 ani de când România a intrat în UE, balanţa financiară netă a României, adică diferenţa dintre sumele primite de la Comisia Europeană şi sumele plătite de noi la bugetul comunitar, a fost de 30,4 miliarde de euro.

• Exerciţiul financiar trecut. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, în perioada 2007 – 30 noiembrie 2015, România a primit de la Uniunea Europeană 31,94 miliarde de euro, ca fonduri europene (inclusiv cele de preaderare), în cadrul financiar 2007 – 2013. În schimb, țara a contribuit la bugetul Uniunii cu 12,12 miliarde de euro.

  • o Rezultă, practic, un sold pozitiv pentru România de circa 19,82 miliarde de euro – fonduri europene.
  • o Acestor bani li se mai adaugă 988 de milioane de euro – avansurile plătite deja de Comisia Europeană din fondurile europene alocate în cadrul financiar multianual 2014 – 2020.
  • o Prin urmare, circa 20,8 miliarde de euro este soldul pozitiv al României în relație cu Comisia Europeană, în perioada 2007 – 11 noiembrie 2015.

• Situaţie fonduri europene la 29 martie 2019 Vezi:http://data.gov.ro/dataset/stadiul-absorbtiei-fondurilor-europene/resource/f43b491e3a02-4612-a289-81bace5eb54b?view_id=36847d36-c9be-46ab-8a66-dc04df201026

  • o Absorbţie efectivă 8,57 de miliarde de euro (27,75%) – fonduri structurale
  • o Subvenţii agricole (FEGA) – 6,48 de miliarde de euro

• S-a ajuns la un grad de multiplicare de 6,4 între cât primim de la UE şi cât contribuim.

• Comisia Naţională de Prognoză a realizat un scenariu de evoluţie cu privire la ce ar fi însemnat economia românească fără fonduri europene şi ce înseamnă cu fonduri europene. Vezi: http://www.cnp.ro/user/repository/bf097831fce71ce023a4.pdf

Concluzii:

  • o PIB este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în perioada 2008-2015. Dacă în perioada 2013 – 2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 mld. euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică.
  • o 8.219 firme au beneficiat de fonduri structurale şi de coeziune (FSC) în perioada 2007-2016 (microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari şi furnizori de formare profesională conform OG nr. 29/2007 cu modificările şi completările ulterioare) care au încheiat contracte de finanţare în valoare totală de 28,68 mld. lei, din care 14,48 mld. lei fonduri UE – echivalentul unui beneficiu mediu de 1,7 milioane lei/firmă din fonduri europene.
  • o 41.514 locuri de muncă noi au fost create în perioada 2007-2016 ca urmare a proiectelor implementate şi finanţate din FSC.
  • o Productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare este cu 3,1 mai mare faţă de scenariul „fără fonduri”.
  • o Distribuţia pe sectoare a efectivului net al fondurior europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile UE.
  • o Consumul privat este cu 19% mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene.

o Rata şomajului a fost cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută, la sfârşitul anului 2015, decât ar fi fost în scenariul „fără fonduri”.

  • o Estimarea cu privire la rata de ocupare indică o majorare cu 3,8 procente, la finele anului 2015.
  • o Remuneraţia medie a unui salariat a crescut cu 25,4%, cumulat 2008-2015, comparativ cu situaţia simulată a neimplementării fondurilor europene.
  • o Creşterea cumulată a exporturilor de bunuri şi servicii în scenariul „cu fonduri” este cu 3 puncte procentuale mai mare faţă de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari.

• Exporturi şi importuri:

  • o Exporturi româneşti pe piaţa comunitară: în 2006 – 68%; la sfârşitul lui 2017 – 86,6%.
  • o Importuri româneşti din UE: în 2006 – 62,6%; la sfârşitul lui 2017 – 88,8%.

• Eurobarometrul de toamnă 2018 arată că:

  • o 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
  • o 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de 49%)
  • o 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
  • o 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de 44%)

• 19,7% dintre românii cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani au ales să muncească în străinătate. Media UE este de 3,8%.

• Conform datelor (estimărilor) Eurostat, din 2007 până în 2017, românii care trăiesc în străinătate au trimis în ţară 31,7 miliarde de euro (mai mult decât absorbţia fondurilor europene). Remitenţele au scăzut gradual de la 3,5% din PIB în primul an al intrării în UE la 1,5% din PIB în 2017.

  • o 2007 – 4,98 mld
  • o 2008 – 5,15 mld 6
  • o 2009 – 3,02 mld
  • o 2010 – 2,44 mld
  • o 2011 – 2,29 mld
  • o 2012 – 2,28 mld
  • o 2013 – 2,09 mld
  • o 2014 – 2,01 mld
  • o 2015 – 2,17 mld
  • o 2016 – 2,44 mld
  • o 2017 – 2,82 mld

• Între 2007 şi 2017, investiţiile străine directe s-au majorat cu 36 de miliarde de euro (de la 42,5 mld la 78,5 mld).

Din datele de mai sus rezultă fără tăgadă că intrarea României în Uniunea Europeană a fost benefică pentru români şi pentru economia românească.

Interesul nostru major este ca ţara să fie cât mai bine integrată în Uniune şi să acţionăm prin toate mijloacele pentru consolidarea şi reformarea Uniunii Europene pentru a se atinge obiectivul formării Statele Unite ale Europei.