UE avertizează România în privinţa evoluţiei economiei

Raportul CE pe 2016 pentru Romania

cr2016_romania_ro

În timp ce unele personalităţi politice de la noi se laudă cu creşteri record ale economiei româneşti, UE şi FMI ne recomandă să fim precauţi, să înţelegem exact evoluţiile în plan economic, În România, în Europa şi la nivel global.
Au crescut încasările la bugetul de stat în ianuarie 2016, datorită activităţii economice a companiilor private, a reuşitelor acestora în găsirea pieţelor adecvate pentru mărfurile şi serviciile produse.
Numai că am mai trăit fenomenul acesta în 2007-2008, când premierul Tariceanu ne anunţă că economia duduie, după care a urmat dezastrul. Criză economică mondială care a afectat şi România, prăbuşirea bulei imobiliare, epuizarea activelor economice privatizate de către stat.

Se pare că politicienii înţeleg greu şi uită repede.

Iată ce ne avertizează directorul pentru Europa al FMI, Poul Thomsen, instituţie care nu mai doreşte să încheie un acord cu România:

„România ar trebui să folosească aceşti ani buni pentru a-şi adânci reformele structurale şi pentru a se consolida fiscal pentru eventualitatea unor ani mai puţin buni din punct de vedere economic, astfel încât să nu fie nevoită să ia măsuri mai dure în ani economici dificili care pot apărea în viitor”.

Ce a făcut Tariceanu a imitat şi Ponta: a crescut salariile bugetarilor, a acordat tot felul de bonusuri salariale şi pensii speciale, a relaxat fiscalitatea, în speranţa că actuala creştere economică va ţine la nesfârşit. Apreciere total nerealistă, venită din partea unui procuror cu vagi cunoştinţe de economie.

Din păcate, guvernul tehnocrat condus de Dacian Ciolos a continuat politica economică aventuristă a lui Victor Ponta.

Este important să ai bani la buget, dar la fel de important este ce faci cu ei.
Ce a făcut România cu banii mai mulţi colectaţi în ultimii ani?

Investiţiile din banii publici au stagnat şi chiar au regresat, n-am construit autostrăzi, infrastructura în rural, infrastructura majoră pentru irigaţiile atât de necesare.
Guvernarea Ponta, beneficiind de creşteri economice mari, n-a reuşit să construiască nici măcar toalete în şcoli, 3000 de unităţi şcolare nu au aviz sanitar de funcţionare din acest motiv, în timp ce două treimi din populaţia rurală are toaleta în fundul curţii.

Iată principalele critici aduse de CE României:
• România are cele mai sărace regiuni (Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.).
• Nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale este în România printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor şi al romilor.
• Starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară, iar speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte bărbaţii (71,6 ani faţă de 77,8), cât şi în ceea ce priveşte femeile (78,7 ani faţă de 83,3).
• Nu a fost pus în practică un sistem de finanţare a serviciilor spitaliceşti care să se bazeze pe costuri reale, mai degrabă decât pe costuri presupuse.
• Corupţia rămâne o provocare în sectorul medical, în pofida unor măsuri recente de combatere a acestei probleme. Supravegherea contractelor de achiziţii publice în sectorul medical este insuficientă.
• Deficitul finanțelor publice în România va crește de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani din cauza măsurilor bugetare expansioniste care au intrat în vigoare în 2016 și a celor care sunt planificate pentru 2017, iar acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani. Finanțele publice au fost stabile în 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a creșterii cheltuielilor și a reducerii TVA-ului și a altor taxe.
• Reducerea competitivității economiei românești în comparație cu cele europene este consecinţă a faptului că alocările bugetare merg în creșterea consumului, în loc să fie dirijate spre politici de investiții, care sunt cea mai bună sursă de creare a locurilor de muncă și de creștere economică sustenabilă.
• Eficacitatea și eficiența administrației publice sunt limitate
• Mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte puțin
• Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești se confruntă în continuare cu provocări
• Accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare rămâne limitat.
• Rata mare de evaziune fiscală și muncă fără forme legale reduc veniturile fiscale și denaturează economia
• Creșterea potențială este limitată de planificarea și coordonarea ineficientă a investițiilor publice
• România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor UE, un mediu de afaceri nefavorabil, o intensitate scăzută a cercetării și dezvoltării și reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce privește întreprinderile de stat.
• Procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se situează peste media UE
• Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, în special în cazul romilor și al populației rurale.
• Programele de prevenire și de remediere sunt limitate.
• În ceea ce privește educația și formarea profesională, există în continuare probleme în materie de calitate, iar participarea la programele educaționale destinate adulților este foarte scăzută.
• Zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate.

Pe lângă realizări şi creştere economică, CE avertizează România asupra unor multitudini de probleme şi riscuri ce ne-ar putea afecta în viitor.
CE ne spune să nu ne îmbătăm cu apă rece, să fim precauţi şi pregătiţi, să adâncim reformale structurale, perioadele de creştere economică alternează cu perioade de criză, aşa cum s-a întâmplat în 2009-2011.
„Strategia” adoptată de unele partide politice, guvernăm în perioade de creştere economică, iar în perioade de criză îi lăsăm pe opozanţi, să taie ce-am dat noi şi astfel câştigăm electoral, este o farsă sinistră, care duce la reducerea performanţei, competitivităţii, atractivităţii economiei româneşti şi, în final, a nivelului de trai.

Opinia dvs.