Traian Băsescu conduce lista PMP pentru alegerile europarlamentare de la 26 mai 2019

★ ★ ★ ★ ★

Cu o experiență de peste 10 ani și cunoașterea tuturor mecanismelor funcționării instituțiilor europene, președintele Traian Băsescu este candidatul cel mai potrivit pentru Parlamentul European. Fostul președinte al României deschide lista candidaților Partidului Mișcarea Populară la alegerile pentru Parlamentul European, urmat de Eugen Tomac, președintele în funcție al PMP.

Echipa PMP pentru europarlamentare este formată din profesioniști, oameni care și-au câștigat respectul prin fapte, oameni care au demonstrat de-a lungul timpului că merită să reprezinte interesele și drepturile românilor oriunde în lume.

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară, deputat și membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților. Este la cel de-al doilea mandat de parlamentar, devenind pentru prima dată deputat la doar 31 de ani. În decembrie 2012, a obţinut 78,6% la alegerile parlamentare, devenind astfel cel mai votat deputat de dreapta din Parlamentul României. Tot atunci, a fost numit Președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor din Camera Deputaților, pe care a condus-o timp de un an.

Eugen Tomac are o experienţă consistentă în administraţia publică centrală, trecând consecutiv prin funcţiile de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, secretar de stat în Guvernul României și consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Pasionat de istorie, a ales să studieze la această Facultate din cadrul Universităţii Bucureşti. Tot aici, a urmat şi un program de Masterat şi Doctorat. Pregătirea academică i-a permis să obţină ulterior postul de redactor la revista Magazin Istoric.

Încă din studenţie, în calitate de președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni, a desfăşurat mai multe proiecte în colaborare cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Dintre acestea, programul „News to Know“, proiect implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA în zonele rurale defavorizate din România, a fost unul dintre cele mai apreciate, fiind premiat.

Eugen Tomac are 37 de ani, este căsătorit și are doi copii.

Ioana Constantin, secretar general adjunct PMP, manager, consultant comunicare.

Ioana Constantin este economist și specialist în comunicare, secretar general adjunct al Partidului Mișcarea Populară și vicepreședinte al Filialei PMP Sector 6. A lucrat în consultanță în comunicare, precum și în consiliere și orientare profesională pentru tineri care urmau studii de licență în domeniul științelor comunicării. Totodată, a predat discipline precum Management, Etică în afaceri, Afaceri pe Internet. De altfel, cea mai mare parte a parcursului său profesional este legată de lucrul cu tinerii, liceeni și studenți, pentru care a organizat și coordonat diferite programe de educație financiară, concursuri naționale pe teme de business, precum și proiecte pe teme de comunicare.

Este licențiată în Management la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și în Științele Comunicării la Universitatea din București. A absolvit două masterate la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din SNSPA, iar în prezent este doctorand în domeniul științelor comunicării și tratează în teza sa rolul social-media în influențarea mișcărilor sociale din Europa de Sud-Est.

Marius Pașcan este deputat în Parlamentul României, președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară și președinte al PMP Mureș. Se află la cel de-al doilea mandat parlamentar ca reprezentant al județului Mureș, în primul fiind senator și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Media.

Este absolvent al Facultății de jurnalistică a Universității „Dimitrie Cantemir“ din Târgu-Mureș, licențiat al Facultății de Antropologie-Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a urmat studii masterale în specializarea „Comunicare și Relații Publice“ la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Ulterior, studii postuniversitare la Academia Națională de Poliție „Al. Ioan Cuza“ București, Colegiul Național de Afaceri Interne, în specializarea „Managementul Afacerilor Interne“, apoi la Institutul Național de Administrație Publică București, specializarea „Administrație Publică“, devenind Înalt Funcționar Public, continuând studiile la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“ București – Colegiul Național de Informații, în specializarea „Științe militare, informații și ordine publică“.

Este doctor al Universității de Nord din Baia-Mare, specializarea „Filozofie“, teza sa de doctorat ,,Concepția etică a lui David Hume: deschideri, limite și implicații în contemporaneitate“ a fost publicată, în 2014, la Editura Eikon din Cluj-Napoca. Este autor al mai multor cărți de literatură, studii de comunicare și relații publice, filozofie și eseistică, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Mureș, membru onorific în consiliile editoriale pentru revistele de literatură și filozofie Izvoare filozofice și Târnava.

Și-a început cariera profesională ca profesor, fiind mai apoi jurnalist, director executiv adjunct și purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Târgu-Mureș, prefect al județului Mureș, în prezent parlamentar și lector universitar doctor în cadrul Facultății de Științe și Litere a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș.

Simona Vlădica, mamă a 4 copii și o femeie de succes în plan profesional care luptă pentru viitorul copiilor din această țară, reușește cu succes să își gestioneze timpul astfel încât să existe un echilibru între viața de familie, carieră și politică.

Simona Vlădica este doctor în psihologie, titlu pe care l-a obținut la Universitatea din Bucureşti cu teza de doctorat „Atitudinea față de maternitate a femeilor cu sterilitate“.

În prezent, Simona Vlădica este lector universitar titular la Facultatea de Psihologie, Universitatea Ecologică din București, unde desfășoară activități educaționale cu studenții, predând cursurile de: Psihologia comunicării; Didactica predării specialităţii; Consiliere educaţională şi în carieră; Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și adulților.

Implicată în permanență în activitatea didactică, Simona Vlădica a inițiat și dezvoltat un proiect didactic unic în lume, și anume prima televiziune online dedicată educației medicale folosind mijloace moderne de instruire – materiale didactice video, e-learning: www.exploremedicinetv.com. Prima televiziune online dedicată exclusiv sănătăţii – SănătateaTV – televiziunea oamenilor sănătoşi – www.sanatateatv.ro – a fost fondată și coordonată tot de Simona Vlădica, începând cu anul 2007.

Pentru că formarea sa inițială implică și specializarea de învăţătoare-educatoare pe care a dobândit-o la absolvirea Colegiului Pedagogic „Gheorghe Lazăr“ din Cluj-Napoca, Simona Vlădica rămâne preocupată în permanență de binele copiilor. Prin urmare, aceasta se implică activ în cazurile în care părinții care se separă nu reușesc să se înțeleagă cu privire la copii, fiind astfel recunoscută, pe plan național și internațional, ca un expert în domeniul alienării parentale.

Din 2013, Simona Vlădica este mediator autorizat, ajutându-i astfel pe oamenii care apelează la mediere să își rezolve conflictele pe care le au, atât în domeniul civil, cât și în cel penal. Din 2015, aceasta este Reprezentant ales al Corpului Profesional al Mediatorilor în relația cu sistemul judiciar pe lângă Curtea de Apel București.

Simona Vlădica a decis să se implice și în politică pentru că are convingerea că îi poate ajuta pe copiii acestei țări să trăiască, să crească sănătoși și să fie educați frumos, la noi în țară, nu pe meleaguri străine.

Președintele Organizației Județene a PMP Călărași, doamna Simona Vlădica, devine astfel un purtător de cuvânt al tuturor părinților din România și o femeie cu perspectivă și proiecte europene concrete care vin în sprijinul familiilor și tinerilor ce trebuie să se implice cât mai activ atât în administrația publică, cât și în politică, în mediul antreprenorial, dar și în societatea civilă. Tinerii sunt viitorul strategic al României, iar Simona Vlădica luptă pentru viitorul copiilor noștri, chiar aici, în România!

Robert Turcescu are 44 de ani, este căsătorit și are doi copii. A absolvit Școala Superioară de Jurnalistică din București și este licențiat în Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București.

Are peste 20 de ani de experiență în presă și a câștigat, de-a lungul carierei sale de jurnalist, mai multe premii și distincții: Premiul Clubului Român de Presă pentru reportaj radio (2001), Premiul CNA pentru cel mai bun talk-show radio – „România în direct“ (2002), Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune pentru cel mai bun talk-show de televiziune – „100%“ (2004), Premiul „Alexandra Indrieș“ pentru „Contribuția la democratizarea României“, acordat de Societatea Timișoara (2005).

La începutul anului 2016 a decis să facă pasul spre politică și s-a înscris în Partidul Mișcarea Populară. În același an a fost candidatul PMP la Primăria Capitalei, scrutin la care a câștigat voturile a 7% dintre bucureștenii care s-au prezentat la vot, în contextul în care contracandidații săi erau persoane cu notorietate mare și experiență în politică (Nicușor Dan, Gabriela Firea, Cătălin Predoiu).

În decembrie 2016 a fost ales deputat de Constanța, obținând cel mai mare scor al partidului pentru Camera Deputaților. În Parlamentul României a luptat, alături de deputații și senatorii PMP, împotriva pensiilor speciale pentru politicieni, pentru respectarea referendumului prin care românii au cerut 300 de parlamentari, alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar și pentru realizarea unei baze de date 100% transparente care să cuprindă toate lucrările de doctorat din 1990 și până în prezent.

Candidează la Parlamentul European convins fiind că Europa are nevoie de oameni realizați și pregătiți, care și-au demonstrat profesionalismul în țările lor de origine.

Teodora-Alexandra Desagă are 29 de ani, este căsătorită și are un copil. S-a născut în Municipiul Roșiorii de Vede, județul Teleorman, acolo unde a locuit și a învățat până după absolvirea Colegiului Național Anastasescu. Și-a continuat studiile de licență la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București și de masterat la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul SNSPA. Lucrează încă din 2013 la Camera Deputaților, fiind în prezent consilier la Grupul Parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.

Are experiență în sfera civică, fiind implicată de-a lungul anilor în activități ale mai multor organizații non-guvernamentale în domeniul tineretului. În ceea ce privește activitatea politică, este membru al Partidului Mișcarea Populară din 2013, fiind unul dintre fondatorii filialei din Sectorul 5 al Capitalei și a deținut funcția de Secretar General al Organizației de Tineret a PMP. În 2016, după mutarea familiei în Ilfov, a desfășurat activități civice prin Inițiativa pentru Bragadiru, iar apoi a decis să candideze la Consiliul Local, fiind profund intrigată de problemele de dezvoltare întâmpinate de locuitorii cartierelor noi din oraș și de atitudinea administrației publice locale.

Din 28 iunie 2018 este consilier local la Bragadiru, în perioada scurtă reușind să pună lucrurile în mișcare și să arate vecinilor săi că politica poate însemna educație, profesionalism și onestitate, nu doar incultură și corupție. Dezbaterea bugetului local și creșterea nivelului de transparență al activității Primăriei și Consiliului Local, sunt doar două dintre rezultatele pe care le-a obținut la nivel local. Crede cu tărie că Uniunea Europeană trebuie adusă mai aproape de cetățeni, iar tinerii educați și implicați își pot asuma această sarcină, ca voce a noii generații.

Petru Movilă este unul dintre cei mai activi parlamentari la nivel naţional şi de departe cel mai implicat deputat ieşean. Candidatura la alegerile europarlamentare din 26 mai este susţinută de peste zece ani de activitate ca membru al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), dar şi de faptul că Petru Movilă a fost primul parlamentar român care şi-a inaugurat un cabinet la Chişinău.

În ceea ce priveşte activitatea din Parlamentul României, în acest mandat, cea mai importantă propunere legislativă a fost cea privind construcţia Autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş, Autostrada Unirii. Legea iniţiată de deputatul ieşean a început deja să producă efecte, mai ales în condiţiile în care acesta a depus şi un amendament pentru alocarea a 22,5 milioane de lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni – Iaşi – Tg.-Neamţ, parte din Autostrada Unirii. Lista proiectelor care poartă semnătura deputatului Petru Movilă este completată de înfiinţarea SMURD la Iaşi, a Institutului Regional de Oncologie, a comisiei de anchetă privind împiedicarea vânzării Antibiotice SA şi nu numai.

Cătălina Bozianu, deputat, președinte al Organizației de Femei a PMP și președinte al organizației PMP Prahova, este licențiată în științe economice, are un master în Managementul Sectorului Public și deține un certificat de expert în accesarea de Fonduri structurale și de coeziune europene.

Are o experiență bogată în administrația publică locală, ca viceprimar al Ploieștiului, consilier local și județean. Deși este un om orientat către eficiență și operativitate, ca economist, Cătălina Bozianu pornește, în politică, de la premisa că, mai presus de cifre, calcule și strategii, stau dorințele și nevoile reale ale oamenilor și ale comunităților locale, pe care politicienii au datoria să le asculte și să țină mereu cont de ele. Cu această convingere, Cătălina Bozianu este pregătită să lupte, la nivel european, pentru România.

Cătălin Bulf este președintele Organizației Județene Argeș, vicepreședinte al PMP și, din 2016, consilier județean PMP. Un „argeșean născut liber“, așa cum îi place să spună despre el.

Formația de inginer electronist l-a ajutat să-și dezvolte un mod structurat de a aborda problemele cu care se confruntă, fiind întotdeauna orientat pe găsirea soluțiilor optime. Gândirea analitică, creativitatea și dinamismul în managementul proiectelor constituie atuuri de necontestat în activitatea viitoare de reprezentant al românilor în Parlamentul European. Antreprenor de succes, administrator al unei companii cu peste 2.000 de angajați, Cătălin Bulf a dovedit că are calitățile necesare ocupării unui loc pe lista candidaților PMP la alegerile europarlamentare din luna mai.

inginer, senator de Maramureș

economist, senator, președinte PMP Cluj

președinte PMP Alba, vicepreședinte PMP

economist, PMP Bistrița

inginer, președinte PMP Sector 5, vicepreședinte PMP, consilier general București

jurist, viceprimar Mun. Brașov, președinte PMP Brașov

inginer, deputat, președinte PMP Timiș, vicepreședinte PMP

inginer, președinte PMP Ialomița, vicepreședinte PMP

analist politic, președinte PMP Sector 4, consilier local Sector 4

profesor, președinte PMP Brăila

economist, senator Covasna, președinte PMP Covasna

jurist, președinte PMP Constanța, consilier județean

economist, președinte PMP Caraș-Severin, consilier județean

inginer constructor, viceprimar Suceava, președinte PMP Suceava

economist, deputat de Maramureș, vicepreședinte PMP

inginer electro–energetic, PMP Vaslui

inginer economist, viceprimar Piatra Neamț, președinte PMP Neamț

inginer, vicepreședinte PMP

inginer, secretar general adjunct PMP, președinte PMP Ilfov, vicepreședinte Consiliul Județean Ilfov

economist, PMP Arad

inginer horticol, președinte PMP Bacău

inginer, președinte PMP Sibiu

economist, președinte PMP Dolj

agronom, secretar executiv PMP, PMP Buzău

profesor, PMP Sector 5

economist, președinte PMP Dâmbovița

economist, președinte PMP Hunedoara

economist, președinte PMP Bihor

jurist, președinte PMP Vâlcea

inginer, președinte PMP Sălaj

economist, PMP Satu-Mare

profesor, consilier județean Ilfov

avocat, PMP Ilfov

★ ★ ★ ★ ★

Uniți în Europa

  • soluția care pune Europa la masa deciziilor în procesul de globalizare;
  • accelerarea procesului de integrare ca soluție pentru o Europă prosperă;
  • economie europeană puternică și competitivă;
  • condiții de muncă mai bune; salarii și pensii asemănătoare în toate statele europene; locuri de muncă pentru tineri;
  • securitatea frontierelor și rezolvarea problemei migrației;
  • monedă unică;
  • consolidarea statului de drept;
  • combaterea populismului.
  • prosperitatea continuă poate fi asigurată numai prin sporirea securității în Uniunea Europeană;
  • cetățenii europeni au nevoie de mai multă siguranță în statele în care studiază, muncesc, locuiesc.
  • un stat care își protejează frontierele este un stat respectat;
  • susținem instituirea Poliției de Frontieră Europeană, bine dotată atât cu mijloace terestre, cât și la nivel maritim;
  • implementarea unei legislații europene pentru migranți care să respecte de asemenea interesele cetățenilor europeni.
  • cel mai periculos adversar al UE astăzi este populismul;
  • vom demasca minciuna populiștilor, anti-europenilor și vom explica nevoia unei Europe unite.
  • susținem punerea în funcțiune a căii de navigație Constanța – Rotterdam, pe relația Rin – Main – Dunăre;
  • este un proiect cu impact major pentru reducerea costurilor de transport.
  • vom lupta pentru creșterea subvențiilor pentru agricultura din România și din alte state care au aderat mai târziu la UE;
  • subvenția la hectarul de teren agricol pentru fermierii români este azi la jumătatea celei din Franța.
  • apărăm respectarea drepturilor celor 3,5 milioane de români plecați la muncă în Europa;
  • susținem sprijinirea copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
  • ducem obiectivul Unirii la Bruxelles;
  • luptăm pentru creșterea fondurilor alocate pentru R. Moldova în interiorul Acordului de Asociere semnat de R. Moldova cu Uniunea Europeană;
  • vrem creșterea cooperării între R. Moldova și Uniunea Europeană;
  • în paralel, susținem, în România, accelerarea procesului de acordare a cetățeniei;
  • promovăm obiectivului nostru de țară: reîntregirea țării prin Unirea Republicii Moldova cu România.

★ ★ ★ ★ ★

Plan de acțiune al PMP pentru Parlamentul European

  • Planul de Acţiune vizează poziţia, dar şi soluţiile PMP care privesc provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană şi cetăţenii europeni în momentul de faţă, dar şi perspectivele unei Uniuni mai coezive şi mai puternice, adaptată şi pregătită să facă faţă evoluţiilor procesului de globalizare şi care să răspundă aspiraţiilor generaţiilor viitoare;
  • Pentru a fi corecţi cu electoratul, Planul de Acţiune nu abordează subiecte de politică internă, menţinându–se în limitele activităţii regulamentare a unui europarlamentar;
  • Obiectivele Planului de Acţiune Parlamentară sunt selectate pragmatic, iar acţiunea parlamentară este încadrată în limitele acţiunii legale a unui europarlamentar;
  • Obiectivele de interes pentru România au fost încadrate în proiecte de interes pentru mai multe state membre cu intenţia de a asigura o susţinere largă a propunerilor noastre în comisiile şi în plenul Parlamentului.
  • Citeste mai departe despre principalele elemente ce ghidează Planul de Acţiune Parlamentară
  • Pentru a creşte eficienţa activităţii parlamentarilor PMP, aceştia vor respecta un set de reguli, după cum urmează:
  • Vor informa toţi parlamentarii români din Parlamentul European, indiferent de grupul politic din care fac parte, asupra iniţiativelor pe care urmează să le lanseze în speranţa obţinerii sprijinului politic şi din partea acestora;
  • Vor informa Reprezentanţa României la Bruxelles asupra intenţiei de iniţiativă, solicitând, dacă este cazul, asistenţă tehnică de specialitate;
  • Vor informa ministrul de resort care reprezintă România în formaţiunea Consiliului UE, for în care va fi discutată iniţiativa în cazul obţinerii votului pozitiv în Parlament și a promovării acesteia de către Comisie;
  • Parlamentarii PMP vor susţine prin vot orice iniţiativă a parlamentarilor români, indiferent de grupul politic din care fac parte, atât timp cât iniţiativa nu afectează interesele României;
  • Lunar, parlamentarii PMP vor organiza în ţară conferinţe de presă în cadrul cărora vor prezenta propria activitate, dar şi decizii, regulamente şi directive adoptate de Parlamentul European.
  • Citeste mai departe despre normele de comportare ale europarlamentarilor PMP
  • 13 aprilie 2005 – Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.
  • 25 aprilie 2005 – în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
  • 1 ianuarie 2007 – România devine stat membru al Uniunii Europene.
  • Citeste mai departe despre România în Uniunea Europeană
  • Uniunea Europeană se află în faţa unor alegeri extrem de importante, în urma cărora un nou Parlament, o nouă Comisie Europeană şi un nou Preşedinte al Consiliului European vor prelua responsabilitatea gestionării prezentului, dar şi al prefigurării viitorului Uniunii.
  • Aceste alegeri sunt cu atât mai importante cu cât, pe termen scurt Uniunea Europeană trebuie săşi redefinească locul şi importanţa într-o lume globală care s-a conturat clar în ultimii ani drept o lume tripolară dominată de marile puteri militare şi economice SUA, China şi Federaţia Rusă.
  • Mai mult, Uniunea Europeană va trebui să-şi definească în cel mai scurt timp, priorităţile de politică externă. De altfel, singura soluţie pentru ca Uniunea Europeană să fie un partener de dialog ascultat şi influent este „VOCEA UNICĂ”.
  • Una dintre axiomele politicii externe a Uniunii Europene este necesitatea unei relaţii solide pe toate dimensiunile (militară, politică şi economică) cu SUA. Parteneriatul transatlantic este esenţial pentru securitatea Uniunii Europene, chiar dacă în momentul de faţă există divergenţe pe unele subiecte (Iran, Acordul de la Paris, Tratatul privind vânzarea de armament, contribuţia financiară la NATO etc.)
  • Pe de altă parte, Uniunea Europeană are o serie de probleme de securitate în propria-i vecinătate, dar şi probleme interne pe care nu le-a rezolvat la momentul potrivit şi care sunt de natură a crea nemulţumirea cetăţenilor europeni. Problemele nerezolvate de Uniunea Europeană au devenit elemente ale propagandei partidelor eurosceptice, a partidelor naţionalist – populiste şi ale suveraniştilor, în acţiunile lor vizând destrămarea Uniunii Europene.
  • Obligaţia majoră a oamenilor politici este ca înainte de toate să asigure securitatea spaţiului european. Altfel, toate valorile noastre pot fi puse sub semnul întrebării. Garantarea păcii este obiectivul suprem la adăpostul căruia se poate atinge prosperitatea
  • Citeste mai departe despre situaţia generală a Uniunii Europene
  • Deși SUA reprezintă un partener firesc al UE, dovedit prin istoria proiectelor comune de succes, dar și prin valorile comune, există, în prezent, un climat relative tensionat în relația Bruxelles Washington.
  • O primă chestiune are în vedere NATO, respectiv cooperarea UE – NATO. SUA solicită ferm ca statele membre NATO să aloce minimum 2 la sută din PIB pentru apărare, reprezentând o distribuire echitabilă a responsabilității. În același timp, există o tendință în interiorul UE pentru autonomie strategică în planul apărării, ceea ce ar implica atât o dublare a activității NATO, cât și resurse financiare din ce în ce mai mari, în detrimentul angajamentului în cadrul NATO.
  • SUA au denunţat Acordul nuclear cu Iranul, în timp ce Uniunea Europeană a decis să menţină acest acord.
  • Parlamentarii PMP vor fi solidari cu poziţia Uniunii Europene, pentru sprijinirea eforturilor în direcția neproliferării și a menținerii Iranului angajat în relații constructive.
  • SUA s-au retras din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, considerând că acordul dezavantajază SUA.
  • Parlamentarii PMP vor fi solidari cu poziţia Uniunii Europene, care nu acceptă redeschiderea negocierilor asupra Acordului şi cere SUA să revină asupra deciziei. UE şi-a asumat postura de lider în ceea ce privește diplomația în domeniul climei.
  • SUA denunţă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), convenit între SUA şi URSS în 1987, generează un risc ridicat de securitate pentru statele Uniunii Europene, având în vedere potenţialul militar al Federaţiei Ruse şi posibilitatea ca aceasta să decidă amplasarea de rachete cu rază medie de acţiune (500 km la 5.500 km) în imediata apropiere a graniţei de est a Uniunii Europene, spre exemplu în Crimeea.
  • Decizia SUA este justificată, având în vedere că în ultimii ani Federaţia Rusă a dezvoltat armamente interzise de Tratat.
  • În acelaşi timp, China, care nu este parte a tratatului INF, a dezvoltat acest tip de armament (rachete cu rază medie de acţiune cu încărcătură nucleară), creând o situaţie de inferioritate a SUA în Pacificul de Vest. Mai mult, cu ocazia Conferinţei pentru Securitate de la Munich – februarie 2019, China a respins categoric realizarea unui acord trilateral – SUA – China – F. Rusă cu privire la Forţele Nucleare Intermediare. Uniunea Europeană critică decizia SUA.
  • Parlamentarii PMP vor susţine un aranjament adaptat de securitate NATO – UE, care să descurajeze o abordare agresivă a Federaţiei Ruse faţă de Uniunea Europeană, precum și acțiunile de militarizare întreprinse în vecinătatea sa, inclusiv în regiunea Mării Negre.
  • SUA atenţionează Uniunea Europeană cu privire la introducerea unor taxe suplimentare pe unele mărfuri importate din Uniunea Europeană (aluminiu, oţel, autoturisme).
  • Parlamentarii PMP vor susţine reluarea negocierilor UE – SUA şi ajungerea la un Acord de Liber Schimb SUA – UE, ceea ce ar putea crea cea mai mare piaţă a lumii, cu beneficii pentru ambele părți.
  • SUA cer Uniunii Europene să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Federaţia Rusă şi să renunţe la proiectul North Stream 2, care poate asigura furnizarea suplimentară către Germania a 50 miliarde metri cubi gaze din Federaţia Rusă.
  • Parlamentarii PMP vor susţine stoparea proiectului North Stream 2, întrucât nu răspunde obiectivului european de diversificare a surselor de energie, încurajând dependența energetică de F. Rusă. Totodată, vor sprijini compensarea necesarului de gaze naturale cu importuri de gaze lichefiate din SUA, cu o condiţie: SUA să livreze gazele în Europa la un preţ competitiv.
  • SUA au decis retragerea din Tratatul privind comerţul cu arme (Tratatul ATT) adoptat de ONU în 2013, care a fost semnat de SUA, dar nu a fost ratificat de Congres şi care are drept obiectiv reglementarea mai responsabilă a comerţului internaţional cu arme.
  • Parlamentarii PMP vor fi solidari cu poziţia Uniunii Europene, care deplânge decizia SUA, aceasta dovedindu-se încă un eşec în raport cu soluțiile multilateralismului. Din punct de vedere al securităţii şi a eventualelor ameninţări ale Federaţiei Ruse, relaţia UE – SUA este esenţială şi este singura ce asigură nivelul de descurajare suficient pentru ca Federaţia Rusă să nu fie tentată să intreprindă acţiuni agresive la adresa statelor din flancul estic al Uniunii Europene.
  • Citeste mai departe despre România şi relaţiile Bruxelles – Washington
  • Rusia continuă să nu respecte Acordul de la Minsk, exercitând presiuni asupra Ucrainei, prin dislocarea de trupe la frontiera estică a Ucrainei, prin sprijinirea trupelor separatiştilor din Dombas şi Lugansk şi prin dislocarea de puternice efective şi capabilităţi militare în Crimeea ilegal ocupată.
  • Parlamentarii PMP vor susţine: nerecunoaşterea anexării Crimeei de către Federaţia Rusă, respectarea Acordului de la Minsk în conflictul din estul Ucrainei şi extinderea sancţiunilor la adresa Federaţiei Ruse, în condițiile destabilizării continue a statului ucrainean.
  • Pornind de la premisa conform căreia stabilitatea UE depinde de stabilitatea vecinătății sale, parlamentarii PMP vor susţine dreptul Ucrainei de a achiziţiona armament ofensiv de ultimă generaţie, astfel încât țara să facă faţă unor eventuale intervenţii directe ale armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei.
  • Citeste mai departe despre conflictul din Ucraina la frontiera UE
  • Regiunea Balcanilor de Vest relevă un spațiu de complexitate ridicată, atât din aspectele ce derivă din disputele bilaterale istorice, din criminalitatea organizată și fenomenul radicalizării, cât și din influența crescândă a terților în spațiu (F. Rusă, China, Turcia, statele din Golf). Se menţine un climat tensionat între Serbia şi Kosovo, cu un ridicat potenţial de izbucnire a unui război regional, ca urmare a disputelor vizând statutul comunităţilor sârbe din nordul Kosovo, dar şi a creării armatei kosovare anunţate de Priștina. Totodată, acțiunea UE sau SUA în gestionarea diferendului este o chestiune delicată, întrucât ar genera, automat, o Federație Rusă agresivă, pe fondul sprijinirii Serbiei.
  • Parlamentarii PMP vor susţine poziţia oficială a României, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, militând, în acelaşi timp, pentru o soluţie negociată, agreată de ambele părți, cu privire la minoritatea sârbă din nordul Kosovo, în acord cu cadrul internațional.
  • Regiunea Balcanilor de Vest este relevantă pentru UE, întrucât beneficiază de perspectiva aderării. În prezent, Serbia și Muntenegru se află în negocieri cu UE, Albania și Republica Macedoniei de Nord având perspectiva deschiderii de negocieri chiar în acest an, în timp ce Bosnia și Herțegovina așteaptă avizul COM de recunoaștere a statutului de stat candidat.
  • PMP va susține procesul de extindere în regiunea Balcanilor de Vest, în acord cu reformele și eforturile statelor candidate, această politică fiind o investiție în stabilitatea regională. Totodată, PMP va susține impulsionarea cooperării regionale și a implicării UE în aceste proiecte, pentru a sprijini reconcilierea. Tineretul, inclusiv prin prisma educației și a prevenirii radicalizării, reprezintă o altă linie prioritară de acțiune.
  • Citeste mai departe despre evoluţiile în Balcanii de Vest
  • În raport cu cele trei mari puteri globale (SUA – China – Federaţia Rusă), statele europene poartă un dialog separat, fără o coordonare europeană prealabilă. Această tendință împiedică acțiunea unitară a Uniunii Europene în plan global. Aceasta este explicația pentru care percepția UE ca actor puternic și credibil este fragilizată.
  • Este evident faptul că în mod deosebit China şi Federaţia Rusă au o politică de slăbire a coeziunii Uniunii Europene, principalul mecanism al atingerii acestui obiectiv fiind negocierile separate cu fiecare ţară în parte, fie că este vorba despre investiţii ale Chinei în state ale Uniunii, fie că este vorba despre furnizarea de gaze naturale din Federaţia Rusă .
  • Pentru a-şi păstra relevanţa în raport cu cele trei puteri globale, este esenţial ca Uniunea Europeană să vorbească pe o singură voce în relaţiile cu SUA, China şi Federaţia Rusă.
  • Parlamentarii PMP vor milita în Parlamentul European pentru coordonarea statelor membre ale UE în raport cu cele trei mari puteri și, în plan extins, în formatele multilaterale. Unitatea este precondiția internă pentru o acțiune externă de success şi pentru menţinerea şi, în multe cazuri, recâştigarea influenţei externe a Uniunii Europene la nivel global.
  • Citeste mai departe despre dialogul separat sau toţi cu o singură voce
  • BREXIT-ul este rezultatul acţiunii politice consecvente de dezinformare a populaţiei, dar şi de utilizare a eşecurilor UE de către partide şi politicieni euro-sceptici care au avut ca obiectiv declarat retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
  • În acelaşi timp este confirmat faptul că Uniunea Europeană poate fi destrămată din interior.
  • Uniunea pierde un contributor net, ceea ce afectează capacitatea Uniunii Europene de a finanţa politicile de coeziune, extrem de importante pentru România.
  • În acelaşi timp, Uniunea Europeană devine mai slabă prin pierderea celei de a doua puteri economice, dar şi a aproape 70 de milioane de locuitori.
  • Din punct de vedere al rolului UE în plan global, Brexit înseamnă importante pierderi strategice ale Uniunii. Mai mult, România va pierde, în interiorul UE, un aliat cu viziuni similare în chestiuni importante, mai ales în raport cu descurajarea acţiunilor Rusiei în vecinătatea estică, dar şi cu nevoia de debirocratizare a UE.
  • Parlamentarii PMP vor susţine începerea negocierilor pentru un Acord de liber schimb UE – Regatul Unit.
  • Având în vedere că până în prezent Parlamentul de la Londra a respins de trei ori Acordul de ieşire a Regatului Unit din UE şi nu există în continuare un consens privind o anumită variantă de BREXIT, parlamentarii PMP vor susţine orice perspectivă care întârzie sau anulează ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
  • Citeste mai departe despre BREXIT
  • Migraţia internațională a devenit una dintre trăsăturile de bază ale globalizării, fiind o oportunitate majoră pentru dezvoltare. În acelaşi timp, migraţia este o provocare pentru guverne, care au obligaţia ca, prin reglementări naţionale, să garanteze menţinerea valorilor culturale şi sociale ale popoarelor din ţările de destinaţie, dar şi coeziunea socială a comunităţilor din ţara de destinaţie.
  • Altfel spus, o migraţie controlată la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul fiecărui stat membru este esenţială pentru a valorifica efectele pozitive ale migraţiei.
  • În ultimii zece ani, migraţia s-a dovedit a fi un fenomen pe care instituţiile europene şi naţionale nu l-au putut ţine sub control, drept pentru care a ajuns să fie o ameninţare la adresa tradiţiilor, valorilor culturale şi sociale specifice societăţii europene.
  • După boom-ul din 2015 – 2016, se pare că numărul migranţilor ilegali care intră în Uniunea Europeană s-a diminuat, dar situaţia este departe de a fi gestionată cu succes, având în vedere milioanele de migranţi de pe teritoriul UE care nu au locuri de muncă şi care refuză să se integreze în societate adesea neavând nici un fel de calificare.
  • Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât în tabere organizate pe teritoriul Turciei se află aproximativ 4 milioane migranţi care aşteaptă oportunitatea de a pleca, în mod ilegal, spre state ale Uniunii Europene.
  • Trebuie însă ţinut cont de faptul că migranţii sunt, în primul rând, fiinţe umane şi, în mod inechivoc, deţinători ai drepturilor universale ale omului, pentru care demnitatea şi securitatea necesită o protecţie specifică şi specială.
  • Pentru găsirea soluţiilor de control a migraţiei ilegale, trebuie avut în vedere faptul că este o prerogativă a statelor în a decide cine poate intra, cine poate rămâne, cine poate munci şi cine trebuie expulzat de pe teritoriul național (vezi Art. 79 din Convenţia internaţională pentru protecţia tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor lor din 1990).
  • În egală măsură, migranţii trebuie să respecte legile, valorile culturale şi sociale ale comunităţilor din ţara de destinaţie şi să accepte ideea că trebuie să se integreze în societatea ţării de destinaţie, respectând-o şi însuşindu-şi valorile acesteia, plecând de la premisa că migrantul este cel care a optat să muncească şi să trăiască în ţara de destinaţie şi că nu l-a adus nimeni cu forţa (vezi Art. 34 din Convenția Internațională pentru protecția tuturor muncitorilor migranți și a membrilor familiilor lor din 1990).
  • Din respect pentru cei aproape 500 de milioane cetăţeni europeni, pentru istoria, cultura şi valorile care au făcut din Uniunea Europeană o organizaţie a păcii şi prosperităţii, oamenii politici responsabili nu pot accepta ca, la adăpostul formulei „politically correct”, Uniunea Europeană să se transforme într-o uriaşă moschee.
  • Parlamentarii PMP vor propune un proiect de directivă sau de regulament al UE, valabil pentru toate statele membre, care să reglementeze condiţiile de acordare a dreptului de şedere şi de muncă, precum şi a obligaţiilor migranţilor de integrare în societăţile europene, în deplin respect pentru valorile şi credinţa acestora.
  • Regulamentul sau directiva va stabili şi condiţiile de expulzare de pe teritoriul Uniunii Europene a migranţilor care refuză să se integreze în câmpul muncii, comit infracţiuni repetate sau refuză să accepte tradiţiile, cultura şi obiceiurile creştine specifice Europei.
  • Citeste mai departe despre migraţia extracomunitară
  • Siguranţa cetăţeanului European este afectată continuu de ameninţarea producerii unor acte teroriste oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Din păcate, acest tip de ameninţare este una pe termen lung, care va trebui combătută cu eficienţă şi duritate, utilizând în acelaşi timp toate mijloacele de care dispun statele pentru a descuraja şi preveni actele teroriste pe teritoriul UE.
  • Simultan cu procesul de migraţie ilegală şi legat de înfrângerea ISIS în Irak şi Siria, o mare parte din combatanţii ISIS au revenit şi vor continua să revină în Europa. Riscul unor atentate teroriste pe teritoriul Uniunii Europene este ridicat cu atât mai mult cu cât liderii ISIS ameninţă public şi direct Uniunea Europeană şi cetăţenii săi cu executarea unor atentate teroriste.
  • Mai mult, în statele UE, pe lângă unele moschei şi şcoli musulmane au fost create adevărate centre de recrutare şi convertire a tinerilor musulmani, de regulă neintegraţi social, la o ideologie islamist – extremist, care cultivă ura faţă de creştini şi faţă de civilizaţia europeană. Aceste centre asigură perpetuarea necesarului de militanţi extremişti educaţi şi antrenaţi să meargă până la sacrificiul suprem în ura lor împotriva creştinilor şi a Europei civilizate.
  • Este evident că lupta cu teroriştii Statului Islamic aflaţi în Europa este o luptă pe termen lung, terorismul fiind o ameninţare pe termen lung pentru cetăţenii europeni.
  • Din acest motiv, apreciem că este necesar ca în cel mai scurt timp să fie creată o Agenţie de analiză şi informaţii la nivel European, care să proceseze unitar informaţiile colectate de la toate statele membre, astfel încât agenţia să fie în măsură a preveni în timp util statele membre pe teritoriul cărora urmează a se produce acte teroriste.
  • Parlamentarii PMP vor propune crearea unei Agenţii de analiză şi informaţii la nivel european. Agenţia va avea ca misiune să analizeze informaţiile primite de la statele membre vizând riscurile teroriste la nivelul Uniunii Europene şi să avertizeze în timp util statele membre.
  • Citeste mai departe despre riscul terorist
  • Modul în care milioane de cetăţeni din Africa, Orientul Mijlociu şi alte zone ale lumii intră aproape nestingheriţi pe teritoriul Uniunii Europene arată că sistemul Schengen este inadecvat pentru a proteja teritoriul Uniunii Europene. Această realitate este nepermisă, mai ales pentru că orice stat are ca principal element de definire a suveranităţii sale frontierele şi capacitatea de a şi le apăra.
  • Parlamentarii PMP vor susţine o reformare a sistemului Schengen, crearea Poliţiei de Frontieră a Uniunii Europene şi punerea acesteia sub comandă unică. Acest obiectiv trebuie dublat de susţinerea alocării de resurse umane şi mijloace tehnice pentru îndeplinirea misiunii de apărare şi securizare a frontierelor Uniunii Europene.
  • Citeste mai departe despre securitatea frontierelor
  • Deşi există un Înalt Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună a UE, în ultimii ani s-a accentuat tendinţa ca statele membre să ducă o politică externă independentă, fără comunicare şi corelare cu Înaltul Reprezentant. Este greşit, pentru că acest lucru a erodat în ultimi 10 ani autoritatea şi influenţa Uniunii Europene la nivel global.
  • Fenomenul este cu atât mai grav, atunci când ne referim la relaţiile cu puterile globale (SUA, China, Federaţia Rusă), ceea ce a avut ca rezultat nu numai diminuarea influenţei Uniunii Europene, dar şi slăbirea coeziunii în interiorul Uniunii Europene, exemple în acest sens fiind:
  • – Germania – Federaţia Rusă. Construcţia gazoductului Nord Stream 2 continuă, în ciuda criticilor din partea unui număr important de ţări europene (estice și baltice), dar şi din partea SUA, din cauza creşterii dependenţei europene de importurile de energie din Federaţia Rusă și, în consecință, a creșterii influenţei politice a Federaţiei Ruse în Uniunea Europeană.
  • – Investiţiile Chinei în UE în intervalul 2010 – 2017. China a investit în statele membre ale Uniunii Europene, pe relaţie bilaterală, cca 145 miliarde euro, în principal în ţări precum Marea Britanie, Franţa, Germania. De asemenea, Italia a semnat şi a devenit primul stat G7 care s-a alăturat proiectului Chinei de infrastructură „Belt and Road Initiative”, fără coordonare europeană prealabilă. Mai mult, în momentul de faţă, China deţine în UE 4 aeroporturi, şase porturi maritime şi 13 echipe profesioniste de fotbal. În aceste condiţii, este dificil ca statele membre să ajungă la un consens în ceea ce priveşte politicile de combatere a practicilor comerciale incorecte sau de încălcare drepturilor de proprietate intelectuală.
  • – Poziționarea în raport cu statutul Ierusalimului. În condiţiile în care Înaltul Reprezentant a susținut întotdeauna perspectiva Ierusalimului drept capitală a celor două state, Israel și Palestina, iar UE a avut o poziţie unitară cu privire la mutarea ambasadelor lor de la Tel Aviv la Ierusalim, România, fără a se consulta cu statele membre, a anunţat mutarea Ambasadei sale la Ierusalim.
  • Iată doar câteva exemple care demonstrează incapacitatea Uniunii Europene de a vorbi pe o singură voce în relaţiile internaţionale, ceea ce diminuează consistent influenţa Uniunii Europene la nivel global. Este evident că puterile globale doresc să menţină acest mod de cooperare cu state din UE, ceea ce slăbeşte coeziunea UE şi capacitatea acesteia de a reacţiona unitar în relaţiile cu SUA, China şi Federaţia Rusă. În același timp, propunerea președintelui Comisiei de a extinde votul cu majoritate calificată în domeniul politicii externe europene va fi un prim pas în direcția unei acțiuni coordonate. Cu toate acestea, pentru a evita noi diviziuni și frustrări în plan european, UE trebuie să se asigure că noul sistem de vot nu va favoriza exclusiv statele mari.
  • Obiectivul parlamentarilor PMP va fi să promoveze imperativul ca, în probleme majore, să fie obligatorie o politică externă unică a celor 28/27 state membre, respectându-se litera şi spiritul Tratatului de la Lisabona.
  • Citeste mai departe despre politica externă unică sau coordonată
  • Proiectul autonomiei strategice europene și al creării unei armate europene a fost lansat şi susţinut din ce în ce mai vocal de către Franţa prin preşedintele Emmanuel Macron susţinut şi de Angela Merkel. Pe de altă parte, Olanda nu susţine proiectul.
  • Cu toate acestea, cea mai mare parte a statelor membre ale UE sunt şi membre NATO (22 inclusiv UK), având capabilităţile militare incluse în sistemul de planificare al NATO. Ar rămâne Austria, Finlanda, Suedia care fără a fi membre NATO sunt ţări partenere.
  • În plus, fără armata SUA, o armată a Uniunii Europene nu are capacitatea de descurajare nucleară în raport cu Federaţia Rusă (mai ales după Brexit, când Franța va rămâne singura putere nucleară în UE), iar un program de înarmare nucleară a Uniunii Europene este de neconceput şi de neacceptat (contravine Tratatului de neproliferare a armelor nucleare/NPT).
  • Din aceste motive, parlamentarii PMP nu vor susţine proiectul armatei europene, considerând că NATO este alianţa care garantează securitatea şi pacea continentului.
  • Citeste mai departe despre crearea armatei europene
  • Un alt risc intern major, aflat în plină ascensiune îl reprezintă abordarea suveranistă sau naţionalist – populistă, care câştigă tot mai mult teren în Uniunea Europeană. Emblematice în acest sens sunt abordările guvernelor din Italia (Salvini), Polonia (Kacinski), Ungaria (Orban), dar şi ascensiunea populiştilor şi euroscepticilor în Franţa, Austria, Finlanda, Spania, etc. De cele mai multe ori, aceste partide revendică suveranitatea, atacând în acelaşi timp Bruxelles-ul şi construcţia europeană.
  • Acest mod de a face politică vulnerabilizează cel mai puternic coeziunea Uniunii Europene și a societăților sale. Dacă ascensiunea acestor partide continuă, destrămarea Uniunii Europene poate deveni o realitate, iar Brexitul este proba că dezmembrarea UE este posibilă din interior.
  • Guverne şi partidele suveraniste şi eurosceptice duc o propagandă mincinoasă legată de suveranitate, dezinformându-şi cetăţenii cu privire la cele convenite, semnate şi ratificate cu ocazia intrării în Uniunea Europeană.
  • Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene stabileşte un număr mare de competenţe exclusive ale Uniunii Europene, respectiv competenţe partajate între Uniunea Europeană şi statele membre. Odată cu intrarea în Uniune, statele membre au cedat, de bună voie şi la cererea lor, o parte importantă a suveranităţii. Din acest motiv, partidele tradiţionale pro-europene au obligaţia să dezvolte un larg proces de explicare a Tratatelor Uniunii Europene, în aşa fel încât partidele extremiste şi antieuropene să nu mai poată manipula populaţia, precum în cazul Brexit.
  • Parlamentarii PMP vor explica românilor, ori de câte ori vor avea ocazia, obligaţiile asumate de România prin Tratatul de Aderare, precum şi distribuţia competenţelor între Bruxelles şi Bucureşti
  • Citeste mai departe despre suveranismul şi naţionalism – populismul
  • Uniunea Europeană nu se află în cea mai bună situaţie, iar cetăţenii aşteaptă de la politicieni soluţii pentru viitorul lor şi al Uniunii Europene în condiţiile în care migraţia ilegală, terorismul, naţionalismul populist, euroscepticii şi suveranismul ocupă tot mai mult din spectrul politic european. Decizii importante trebuie adoptate în cel mai scurt timp.
  • În aprecierea PMP, prin consens la nivelul Uniunii trebuie să fie adoptate căteva măsuri şi anume:
  • – Accelerarea proceselor de integrare a statelor membre prin trecerea tuturor statelor la moneda euro în cel mai scurt timp, prin integrarea tuturor statelor membre în spaţiul Schengen, prin dezvoltarea infrastructurilor de transport (porturi, aeroporturi, autostrăzi şi căi ferate), introducerea tehnologiei 5G simultan pe întreg teritoriul UE etc.
  • – Crearea instrumentelor politice, instituţionale şi financiare pentru ca, pe termen mediu, să se poată realiza Statele Unite ale Europei (SUE), ca singură soluţie pentru aşezarea Uniunii Europene alături de SUA, China şi Federaţia Rusă pe puntea de comandă a procesului de globalizare.
  • – Procesul de creare al SUE trebuie accelerat, ceea ce va implica costuri suplimentare ce vor fi în principal în sarcina marilor puteri economice al UE (Germania, Franţa, Italia, Olanda etc).
  • – Crearea SUE împlică o similitudine a salariului minim şi a pensiei minime, sisteme de ajutoare sociale echitabile, precum şi o uniformizare a sistemului de taxe şi impozite. Nu în ultimul rând, crearea unui număr important de instituţii europene care vor prelua treptat atribuţiunile instituţiilor naţionale este esenţială
  • În cazul menţinerii la actualul nivel de integrare, Uniunea Europeană va continua să piardă din relevanţa politică şi decizională la nivel global, devenind în timp un teritoriu economic şi social care va recepţiona efectele globalizării, fără a le putea controla sau influenţa în folosul cetăţenilor săi
  • Citeste mai departe despre crearea Statelor Unite ale Europei
  • În privinţa contribuţiei pe care europarlamentarii PMP o vor aduce în mandatul 2019 – 2024 sunt avute în vedere iniţiative care sunt de interes pentru mai multe state membre și, deci, care ar putea beneficia de o puternică susţinere în comisiile de specialitate şi în plenul Parlamentului, respectiv în negocierile cu Comisia Europeană şi Consiliul UE privind aprobarea, finanţarea şi implementarea acestora.
  • În acest sens, parlamentarii PMP vor avea următoarele iniţiative şi acţiuni.
  • – Vor supraveghea şi vor susține intervenţii politice, atunci când este necesar, pentru respectarea intereselor cetăţenilor români care locuiesc şi lucrează în statele membre ale Uniunii Europene.
  • – Cu ocazia dezbaterilor pentru bugetul 2021 -2027, parlamentarii PMP vor susţine creşterea subvenţiilor pentru agricultură alocate noilor membri ai Uniunii, la un nivel apropiat sau egal de cel al vechilor membri ai Uniunii Europene.
  • – Parlamentarii PMP vor lansa, în Parlamentul European, dezbaterea şi analiza în comisii cu privire la viabilizarea magistralei de transport pe ape interioare Rin – Main – Dunăre (pe relaţia Rotterdam – Constanţa sau Marea Neagră – Marea Nordului), prin unificarea regulamentelor de navigaţie şi a standardelor tehnice a navelor autorizate să circule pe magistrala de ape interioare Rin – Main – Dunăre. Va fi necesară unificarea regulilor Comisiei Dunării şi a Comisiei Rinului, organizaţii care gestionează activitatea de transport pe Dunăre şi pe Rin. Pentru a exemplifica importanţa proiectului, prezentăm o analiză a Curţii Europene de Conturi care arată eficienţa transportului pe ape interioare comparativ cu transportul rutier şi feroviar.
  • – Parlamentarii PMP vor susţine creşterea asistenţei financiare şi a asistenţei tehnice acordate de Uniunea Europeană statelor din Parteneriatul Estic, care au semnat un Acord de Asociere cu UE, inclusiv cu componentă de liber schimb, (Republica Moldova, Ucraina şi Georgia), în mod deosebit pentru consolidarea statului de drept, a îmbunătăţirii infrastrusturii şi pentru proiecte transfrontaliere vizând, în special, proiecte de interconectare rutieră, 18 feroviară şi energetică (gaze şi energie electrică), astfel încât R. Moldova şi Ucraina să-şi reducă dependenţa de Federaţia Rusă.
  • – Promovarea continuă a interesului României de a intra în spaţiul Schengen, plecând de la premisa că sunt îndeplinite condiţiile tehnice, dar şi de la faptul că pentru România, fiind o ţară de tranzit, apartenenţa la spaţiul Schengen va avea avantaje consistente transportatorilor şi firmelor exportatoare din toate ţările Uniunii.
  • – Parlamentarii PMP vor propune şi vor promova ideea creării unei Agenţii de Informaţii Antiteroriste, având ca misiune prevenirea actelor de terorism pe teritoriul Uniunii Europene.
  • – Parlamentarii PMP vor susţine obţinerea unui portofoliu important pentru România (justiţie, energie, agricultură, mediu sau dezvoltare regional), cu ocazia formării noii Comisii Europene.
  • – Parlamentarii PMP vor fi împotriva creării unui buget separat pentru statele membre ale zonei Euro, aceasta fiind o premisă pentru instituționalizarea Europei cu două categorii de state membre.
  • – Pentru creşterea eficienţei în utilizarea fondurilor de coeziune în toate statele beneficiare, parlamentarii PMP vor susţine simplificarea procedurilor de aprobare a proiectelor la nivel national, dar şi la nivelul Comisiei Europene.
  • – Pentru realizarea Europei Digitale, parlamentarii PMP vor susţine iniţierea programului de introducere a tehnologiei 5G, cu finanţare consistentă din partea Băncii Europene de Investiţii, în aşa fel încât toate statele membre să introducă simultan noua tehnologie 5G pe toată suprafaţa statelor membre, cu acces egal în mediul rural şi urban, în şcoli şi societăţi comerciale.
  • – Parlamentarii PMP vor susţine necesitatea unei comisii parlamentare, având ca obiectiv elaborarea şi prezentarea unui raport cu privire la situaţia de securitate a flancului estic al Uniunii Europene (dimensiunea sudică și nordică, în mod egal), având în vedere acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre şi a Mării Baltice.
  • – Parlamentarii PMP vor susţine operaţionalizarea ideii deja lansate de Comisia Europeană, pentru crearea Poliţiei Europene de Frontieră, organism ce va trebui să funcţioneze sub comandă unică la nivel european şi independent de poliţiile de frontieră a statelor membre. Misiunea principală a Poliţiei Europene de Frontieră va fi securizarea frontierelor Uniunii.
  • – Plecând de la premisa că statutul migranţilor pe teritoriul naţional este un atribut exclusiv al statelor, parlamentarii PMP vor propune elaborarea unui regulament aplicabil migranţilor extracomunitari aflaţi pe teritoriul UE. Obiectivul regulamentului pentru migraţie extracomunitară este acela de a asigura o migraţie extracomunitară de bună calitate, prin 19 stabilirea condiţiilor în care un migrant extracomunitar poate rămâne pe teritoriul UE, precum şi condiţiile de expulzare a migranţilor extracomunitari de pe teritoriul UE.
  • – Cu ocazia dezbaterii bugetului, parlamentarii PMP vor susţine alocarea unor sume suficiente destinate lansării de start-up-uri pentru tineri, dar şi creării de IMM-uri care să fie dezvoltate în zone cu şomaj ridicat în ţări precum Grecia, Spania, Italia (ţări cu şomaj între ridicat, situate între 10 şi 16 la sută) dar şi în regiunile cu şomaj ridicat din România. În momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene şomajul este de 6,4 la sută însemnând 15,9 milioane personae. Dintre aceştia 3,3 milioane sunt tineri cu vârsta până la 25 ani.
  • – Parlamentarii PMP nu vor vota niciodată o rezoluţie a Parlamentului European împotriva României.
  • Acestea sunt obiectivele iniţiale pe care PMP le propune partidelor partenere şi Parlamentului European, reprezentând principiile și ghidajul programului de acţiune a europarlamentarilor PMP, în legislatura 2019 – 2024.
  • Citeste mai departe despre acţiunea parlamentară a PMP

★★★★★

★★★★★

Intreabă-l pe Băsescu!

Lasă-ne aici întrebarea ta pentru președintele Traian Băsescu și datele de contact.

★★★★★